Bănci și Asigurări

Mihai Tudose a uitat că nu mai este cetăţeanul Tudose care stă în faţa televizorului în şlapi şi aşteaptă circul politic, ci premierul României: Ce-ar fi dacă băncile nu ar mai cumpăra sau le-ar spune clienţilor să nu cumpere titlurile României pentru că statul are pierderi, an de an?

Mihai Tudose a uitat că nu mai este cetăţeanul Tudose...

Autor: Cristian Hostiuc

27.08.2017, 00:03 6529

Premierul Mihai Tudose a declarat luni, conform Mediafax, că va face publică lista băncilor care declară că nu au profit, deoarece este dator să spună românilor care sunt băncile unde există pericol să-şi ţină banii.

În traducere liberă, nu ar trebui să vă ţineţi banii, economiile, la băncile care nu au profit, pentru că ar avea probleme.

Dacă eram în 2008, 2009, 2010, când era criză peste tot în lume, şi în România, declaraţia premierului avea o şansă mare să trimită oamenii la bănci să îşi retragă banii, indiferent de bancă. Gândiţi-vă cum a fost în toamna lui 2008 sau când a izbucnit criza grecească, când nimeni nu mai avea încredere în nimeni.

Marţi, BNR a încercat să „cureţe“ în urma declaraţiei premierului, afirmând că sectorul bancar este solid şi lichid, cu o solvabilitate peste media europeană şi cu o lichiditate dublă faţă de cât ar trebui. Toate depozitele bancare până în 100.000 de euro sunt garantate, deci nu sunt în pericol. Pentru BNR poziţia fiscală a unei bănci, profit-pierdere, este pe planul secund, pe primul loc fiind capitalizarea, solvabilitatea şi lichiditatea băncii. Dacă o bancă raportează profit şi îşi deteriorează indicatorii, trebuie să vină cu capital suplimentar.

Dacă Mihai Tudose ar fi fost simplu cetăţean, sau chiar parlamentar, unde este permisă libertatea declaraţiilor indiferent de consecinţe (celebra declaraţie politică), totul ar fi fost ok.

Poate ar fi fost justificată indignarea lui având în vedere că unele bănci raportează profit, chiar şi în perioadele de criză, iar altele marchează pierderi, deşi toate operează în aceeaşi economie, cu părţile bune şi părţile rele.

Dar el este acum premierul României şi reprezintă statul, inclusiv în ceea ce se cheamă problemele de stabilitate financiară, inclusiv stabilitatea sistemului bancar.

Ministrul finanţelor, Ionuţ Mişa, care s-a raliat public poziţiei premierului în scandalul cu băncile, este membru în Comitetul de Macrostabilitate, care are ca misiune asigurarea stabilităţii financiare a României, inclusiv a sistemului bancar, care finanţează peste 90% din economia românească.

Să trimiţi oamenii să-şi scoată banii din băncile care nu fac profit, adică au pierderi, nu înseamnă deloc o responsabilitate, ci mai degrabă poate cădea în extrema unei instigări. Sper că premierul şi ministrul finanţelor nu-şi doresc acest lucru, ca oamenii să-şi retragă banii din bănci, chiar şi din cele care raportează pierderi.

Ce s-ar întâmpla dacă băncile nu ar mai finanţa statul pentru că raportează an de an deficit, adică are pierderi, cheltuielile fiind mai mari decât veniturile?

Cum ar reacţiona pieţele dacă principalii cumpărători de titlu de stat şi principalii dealeri ar ieşi public şi ar spune în gura mare, nu cumpăraţi obligaţiunile României, pentru că statul e pe pierdere an de an, are datorii din ce în ce mai mari şi le rostogoleşte în fiecare an, pentru că nu are de unde să le plătească? Bineînţeles că ar avea de unde să plătească, dar ar trebui să taie din altă parte sau să majoreze taxele.

În fiecare an, băncile îşi depun oficial bilanţul la BNR dar şi la Ministerul Finanţelor, care pot să verifice ce se ascunde în spatele cifrelor. Totul este public. Nicio bancă nu a ascuns nici profitul, nici pierderea înregistrată şi raportată. Că unele bănci au recunoscut mai mult creditele neperformante şi au vrut să-şi cureţe bilanţul mai repede, marcând pierderile dintr-o dată, este o altă temă.

Dacă există optimizări fiscale, care exced cadrul legal, stabilit tot de Finanţe, este treaba organelor fiscale să corecteze ceea ce găsesc în neregulă şi să înmâneze o notă de plată. 

Deductibilitatea integrală a provizioa­nelor sau deductibilitatea integrală a pierderilor rezultate prin vânzarea creditelor neperformante au fost stabilite de Finanţe, nu de bănci.

Premierul şi ministrul finanţelor sunt responsabili, alături de BNR şi ASF, de stabilitatea financiară, inclusiv prin declaraţiile pe care le fac din poziţiile pe care le deţin. Acest lucru este valabil şi pentru bancheri şi asociaţiile lor. Restul se discută în spatele uşilor. 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO