Dincolo de discuţia privind conversia creditelor din franci elveţieni în lei la cursul iniţial, datele arată că în ultimii ani a existat prea puţin interes din partea băncilor şi a clienţilor pentru diminuarea riscului valutar.
Criza financiară din ultimii şase ani, care s-a manifestat puternic prin canalul cursului de schimb, nu a convins clienţii şi băncile să-şi reducă expunerea la riscul valutar, astfel că în prezent 62% din creditele acordate populaţiei sunt finanţări în euro sau franci elveţieni, adică puţin sub nivelul maxim de 65% consemnat la jumătatea anului 2011, potrivit calculelor ZF pe baza datelor BNR.
Comparativ cu finalul anului 2008, când apăreau primele semnale ale crizei financiare, ponderea creditelor în valută este chiar mai mare cu circa patru puncte procentuale. Clienţii nu se înghesuie să-şi refinanţeze în lei creditele contractate în valută, mişcarea de echilibrare fiind susţinută numai de vânzările noi.
„Sunt şi clienţi care vor să-şi refinanţeze creditele din valută în lei, dar acest fenomen nu are prea multă fermitate că nu există un câştig foarte mare pentru debitor având în vedere că dobânzile sunt apropiate. Mişcarea spre credite în lei se va produce din zona vânzărilor noi, care sunt preponderent în monedă locală“, afirmă Gabriel Creţu, managing partner al firmei de consultanţă Adwisers, cu activităţi şi în brokeraj de credite.
Persoanele fizice aveau la finalul lunii august credite în monedă locală în valoare de 38 mld. lei şi credite în valută de echivalentul a aproape 63 mld. lei (14 mld. euro).
