„După criză, BNR a vărsat la Ministerul Finanţelor pentru nevoile ţării aproximativ un miliard de euro. Performanţa BNR nu este trecută ca obligatorie în statut. Noi trebuie să asigurăm stabilitatea preţurilor, financiară şi a cursului de schimb. Toate acestea sunt asigurate. Faptul că asigurăm şi un profit remarcabil este o performanţă deosebită“, a declarat ieri Isărescu la briefing-ul de presă de după şedinţa de politică monetară.
Chiar dacă generarea de profituri nu reprezintă obiectivul primordial al BNR, banca centrală a încheiat ultimii ani pe plus. Banca centrală virează la stat o cotă de 80% din veniturile nete.
BNR a avut un singur an cu pierdere în perioada de criză, în 2013, în timp ce sistemul pe care îl supraveghează a funcţionat pe minus timp de patru ani. Cel mai bun an pentru BNR din punctul de vedere al profitabilităţii a fost 2009, când a fost raportat un rezultat pozitiv de 4,6 mld. lei. Atunci a fost singurul an de după izbucnirea crizei când rezultatele BNR au mers în aceeaşi direcţie cu cele ale sistemului bancar.
Anul trecut, banca centrală a obţinut un profit net de 783,4 mil. lei, în scădere cu 30% faţă de câştigul raportat pentru 2014, în timp ce băncile comerciale au strâns profituri de aproape 4,5 mil. lei, potrivit datelor finale anunţate. O mică parte din profitul total, respectiv 2%, poate fi destinată unor bonusuri acordate numai salariaţilor cu realizări remarcabile, potrivit lui Isărescu.
Consiliul de administraţie al BNR a decis să publice salariile membrilor board-ului şi minutele şedinţelor de politică monetară.
Făcând un prim pas de transparentizare, Isărescu a declarat că încasează lunar de la BNR 61.203 lei (13.601 euro).
Guvernatorul a spus că până în prezent nu a încasat pensie.