"Vor fi defaulturi, vor fi executari silite, dar avem si produse de restructurare a creditelor. Putem prelungi termenele, putem suspenda plata unui anumit numar de rate pana clientul isi revine din punct de vedere financiar, insa trebuie sa-si asume responsabilitatea de a coopera in mod onest cu banca", afirma Razvan Munteanu, vicepresedintele Raiffeisen Bank responsabil cu retailul.
Bancherul avertizeaza insa ca restructurarea unui credit implica niste costuri mai ridicate pentru client pe termen lung. De asemenea, afirma ca in orice proces de usurare a datoriei este important mecanismul, care sa aiba un nivel de eroare limitat.
"Ne ustura pe toti deprecierea leului, dar nu putem lasa la latitudinea clientilor daca mai platesc ratele sau nu pentru ca exista un risc maxim de derapaj la nivelul intregului sistem. Trebuie sa identificam victimele reale ale unui sistem la care, drept sa spun, am participat in egala masura clienti, banci si institutii de reglementare", afirma Munteanu, mentionand ca "desi am contribuit cu totii la sistemul de creditare 'exuberanta', acesta a fost un motor esential al exploziei economice in Romania ultimilor 5-6 ani".
In conditiile in care peste majorarile de dobanda survenite de anul trecut s-a suprapus in ultimele luni deprecierea accelerata a leului, Munteanu spune ca vede "o oarecare deteriorare a portofoliului de credite", insa considerabil sub ceea ce ne indicau testele de stres pentru un asemenea nivel de depreciere.
"Nu e vorba de un default masiv. Deocamdata e foarte greu de dat un verdict in privinta amplorii impactului pentru ca trebuie sa treaca ceva timp pentru a evalua efectele."
El mentioneaza ca decembrie-ianuarie este in mod obisnuit o perioada in care cresc intarzierile la plata ratelor in cazul persoanelor fizice pentru ca au cheltuieli mai mari de sezon, iar zilele de concediu pot face mai dificila plata ratelor.
Bancherul afirma ca IMM-urile reprezinta sectorul cel mai expus in actuala conjunctura, mai ales ca principalii factori de stres - cursul si dobanda - au intrecut chiar si scenariile pesimiste.
"Situatia actuala depaseste deja testele de rezistenta la stres facute pe hartie, deteriorarea diversilor indicatori depasind deja nivelurile prognozate la sfarsitul anului trecut. La sfarsitul lui 2008 un scenariu de curs de 4,2 lei/euro era varianta pesimista, piata sperand ca el sa nu se deterioreze semnificativ."
Munteanu aminteste ca in a doua jumatate a lui 2007 leul s-a depreciat cam la fel de abrupt, insa diferenta marcanta a fost ca nu era criza mondiala, deci vizibilitatea cresterii cursului la nivelul clientilor a fost mai mica.
"Impactul asupra calitatii portofoliului de credite a fost atunci zero, consumatorii adaptandu-se la noul nivel."
Acum, situatia este cu totul alta avand in vedere ca euro s-a instalat deasupra pragului de 4 lei si continua sa urce spre 4,35 lei, fara perspectiva unei inversari vizibile a trendului de depreciere in viitorul apropiat.
Analistii considera ca pana la semnarea unui acord cu unul sau mai multe organisme internationale prin care sa fie acoperit golul de finantare externa, presiunea de slabire a leului poate continua.
"E clar ca impactul este considerabil si nici nu e nevoie sa incerc sa ma transpun in pielea unui client pentru ca si eu am credit in euro."
Totusi, seful retailului Raiffeisen crede ca si in conditiile deprecierii substantiale inca exista o oarecare flexibilitate la nivelul clientilor data de existenta "veniturilor gri". "La stress test folosim veniturile declarate, iar aceasta ar explica diferenta de impact si rezistenta mai mare a portofoliului de credite fata de ceea ce ne indicau calculele pe hartie."
In orice caz, bancherul afirma ca acum se poate vedea cat de bine functioneaza structurile de management si modelele financiare ale unei banci.
"Tot ce am fi putut invata prin raportare la situatiile de criza din trecut are relevanta limitata, crizele trecute avand caracter limitat fie geografic, fie sectorial."
Cat priveste factorii care antreneaza slabirea prelungita a leului, Munteanu considera ca reducerea finantarilor primite de bancile romanesti din strainatate exercita o presiune asupra cursului in conditiile in care jucatorii se concentreaza acum pe reducerea indatorarii externe. "Piata romaneasca a atras fluxuri de valuta foarte importante prin fenomenul creditarii in euro cu resurse de la bancile-mama. Acum industria financiara trece printr-un proces de reducere a indatorarii si chiar daca ramanem debitor net pe relatia cu banca-mama, nivelul datoriei se reduce, ceea ce se vede din punctul de vedere al presiunii pe fluxurile de pe piata valutara. Lunar iese cam jumatate de miliard de euro, in timp ce nivelul creditelor noi este considerabil mai mic."
El estimeaza ca raportul credite/depozite calculat strict pe moneda straina depaseste 200% per ansamblul sistemului bancar, ilustrand amploarea dependentei de finantarea externa la care se ajunsese in ultimul an. Si Raffeisen incearca sa-si ajusteze expunerea in functie de resursele atrase de pe piata locala.
"Intentia noastra pe termen lung e sa aducem finantarea acordata clientilor la nivelul resurselor atrase prin depozite proprii. Aducerea raportului credite/depozite la un nivel de 100% la nivelul bancii de la circa 120% reprezinta insa o ajustare moderata."
Munteanu sustine ca banca sa continua sa acorde credite ipotecare (care reprezinta circa jumatate din portofoliul de retail), dar mai putine. "Ne uitam in principal la achizitiile de locuinte, dar refinantarile sunt mai importante."
In acelasi timp, el spune ca Raiffeisen nu are in prezent un plan de restructurare in contextul scaderii vizibile a creditarii. "Exista o oarecare presiune pe retelele teritoriale mari si probabil urmeaza 6-12 luni in care justificarea unui numar de unitati sa fie la limita, dar nu cred ca are sens sa inchidem acum pentru a redeschide mai apoi, mai ales ca rolul unei agentii nu e doar sa dea credite, ci si sa intermedieze tranzactii financiare."
Unii jucatori au trecut insa la ajustarea retelelor, renuntand la unitati care oricum lucrau in pierdere, mai ales in provincie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
