NATO, Departamentul de Apărare din SUA şi Uniunea Europeană folosesc tehnologia blockchain. În timp ce BNR continuă să fie împotriva criptomonedelor, România riscă să rămână iar în urmă. Nu există un cadru de reglementare sau un plan de a utiliza cel puţin tehnologia blockchain din spatele monedelor digitale

12 apr 2018 Autor: Alex Ciutacu

Valentin Socaci CEO al CryptoCoin Pro:
Am încheiat colaborările cu băncile româneşti. Motivele invocate de ei au fost vagi, ne-au transmis că au dreptul de a-şi selecta clientela şi atât

România şi India se numără printre puţine ţări care sunt împotriva criptomonedelor, în timp ce China, SUA, Germania, Franţa, Japonia, Rusia şi alte 13 state încearcă să reglementeze piaţa şi să utilizeze tehnologia blockchain.

Banca Naţională a României şi Reserve Bank of India se numără printre puţinele bănci centrale din lume care au discutat public despre criptomonede, dar nu au anunţat un cadru de reglementare sau un plan de a utiliza tehnologia din spatele mo­ne­delor digitale, denumită blockchain.

În timp ce banca centrală a Indiei a decis să inter­zică total tranzacţionarea de cripto­mo­nede, cât şi lansarea acestora prin metoda de Initial Coin Offering (ICO), Mugur Isărescu, guver­na­torul BNR, a insistat în ultimii ani să reamin­tească în mod constant românilor „riscul ri­dicat de pierdere a sumelor investite în astfel de monede“.

„Zeci de mii de români au în total peste 200 de milioane de euro blocaţi în portofele virtuale, pentru că nu mai pot transforma banii în lei prin băncile din România. După comunicatul BNR, majoritatea băncilor din România au început să închidă conturile care erau implicate în tranzacţii cu criptomonede. BNR nu a dat o circulară, nu a dat o lege, tot ce a făcut a fost să informeze publicul. Sun­tem singura ţară din toată Europa în această situaţie“, spunea Andrei Stănică, reprezen­tant al United Blockchain Association, pri­mul ONG din România din domeniul cripto­monedelor şi al blockchain-ului, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

Banca Naţională a României clasifică monedele virtuale, cum ar fi bitcon, drept active  speculative, extrem de volatile şi riscante şi a anunţat la începutul anului că descurajează orice fel de implicare în legătură cu monedele virtuale, inclusiv din perspectiva furnizării de servicii pentru entităţile care oferă servicii de investiţii sau de tranzacţionare a acestor monede pentru evitarea riscurilor financiare şi reputaţionale.

Criptomonedele nu sunt reglementate în Ro­mânia şi nu există nici legislaţie fiscală specială care să adreseze taxarea veniturilor generate prin minare, tranzacţionare sau schimb, vidul legislativ generând unele ris­curi şi pentru investitorii în criptomonede.

Comunitatea de investitori în cripto­monede din România începe să se ma­turizeze, iar cetăţenii implicaţi conştien­tizează pericolul asociat tranzacţionării cu mo­nede digitale, însă aceştia cer un cadru de reglementare şi susţin că acesta ar putea scădea volatilitatea din noua piaţă.

„E normal ca fiecare bancă centrală să încerce să îşi protejeze cetăţenii din punct de vedere financiar şi să îi avertizeze asupra riscurilor la care se expun în relaţia cu monedele virtuale, dar în cazul României observăm, din păcate, ceva mai presus de scepticism sau precauţie, şi anume ostilitate, atât la nivelul Băncii Naţionale, cât şi al băncilor comerciale. Această aversiune a BNR faţă de fenomenul criptomonedelor, combinată cu totala ignoranţă a Guvernului, fac din România o ţară nesemnificativă pe harta evoluţiei tehnologice şi financiare, în timp ce alte state europene precum Malta, Estonia sau Elveţia s-au declarat extrem de des­chise către noul val de startup-uri şi inves­titori în acest domeniu“, a declarat pentru ZF Mihai Cătălin Teodosiu, fondator al companiei IntelDev Technologies, care oferă consultanţă şi soluţii în domeniul blockchain-ului.

După comunicatul emis de BNR, mai multe bănci din România au închis toate conturile care au înregistrat activitate legată de criptomonede, ajungându-se astfel ca mai multe business-uri de pe piaţa locală să fie închise. „Am încheiat colaborările cu băncile româneşti. Motivele invocate de ei au fost vagi, ne-au transmis că au dreptul de a-şi selecta clientela şi atât”, a declarat Valentin Socaci, CEO al CryptoCoin Pro, o platformă de tranzacţionare criptomonede cu peste 7.500 de utilizatori în România. Această platformă şi-a închis conturile din România la doar două săptămâni după ce BNR a reamintit că „în scopul evitării manifestării riscului reputaţional la nivelul instituţiilor de credit, Banca Naţională a României, în calitatea sa de autoritate de supraveghere a acestora, descurajează orice fel de implicare în legătură cu monedele virtuale, inclusiv din perspectiva furnizării de servicii pentru entităţile care oferă servicii de investiţii sau de tranzacţionare a acestor monede“. De asemenea, platforma BTCxChange a fost închisă după ce patru bănci diferite din România au închis conturile firmei în urma avertsmentului emis de BNR.

Prima ţară din Europa care a testat tehnologia din spatele criptomonedelor încă din anul 2008 este Estonia, supranumită „societatea digitală„, unde cetăţenii pot vota online, îşi pot boteza copilul prin intermediul unei aplicaţii sau pot porni un business în doar 20 de minute. Potrivit website-ului oficial www.e-estonia.com, tehnologia a fost pusă în aplicare în 2012, atunci când registrele Estoniei, precum şi sistemele naţionale de sănătate, juridice, legislative şi cele comerciale au fost transferate pe un sistem de blockchain pentru a fi protejate împotriva atacurilor cibernetice.

Tehnologia dezvoltată de statul estonian este utilizată şi de structuri precum NATO, Departamentul de Apărare din SUA şi Uniunea Europeană.

Uniunea Europeană a lăsat reglementăările care privesc monedele digatele la alegerea fiecărui stat în parte, însă se discută posibilitatea unui efort coordonat de a emite un cadru legal potrivit şi valabil la nivelul întregii structuri europene. Până acum, reglementările impuse de UE se numesc Know Your Customer (KYC – fiecare cetăţean european care doreşte să îşi deschidă un portofel virtual la care ataşează un cont bancar, trebuie să îşi confirme identitatea prin acte şi poze, evitându-se astfel finanţările teroriste) şi Anti-Money Laundering ( AML – reglementări care încearcă să prevină sau să identifice spălările de bani gestionate prin intermediul criptomonedelor).

Franţa şi Germania susţin împreună reglementarea coordonată la nivelul Uniunii Europene. Aceste state, potrivit declaraţiilor publice din ultimii ani, îşi doresc să devină hub-uri de inovaţie pentru tehnologia blockchain. În Franţa nu există un cadru de reglementare momentan, iar în Germania, bitcoin este un instrument financiar legitim şi poate fi taxat, iar pentru a avea un exchange ai nevoie de permis de funcţionare şi de licenţă pe care o poţi obţine de la stat.

În Italia, ministrul Economiei a anunţat că lucrează la un document prin care va încadra criptomonedele drept o clasă de active.

Lituania şi Letonia analizează şi testează tehnologia blockchain. Joseph Muscat, premierul din Malta a spus că „trebuie să fim în prima linie a celor care îmbrăţişează inovaţia crucială care vine, şi nu putem aştepta ca alţii să ia acţiuni şi noi doar să copiem ce fac ei. Trebuie să fim noi cei pe care alţii îi copiază“ atunci când vine vorba de adopţia blockchain-ului, potrivit CoinTelegraph.

Bank of England, banca centrală a Marii Britanii, a anunţat în urmă cu două săptămâni că se pregăteşte să testeze viabilitatea blockchain-ului pentru plăţi mai ieftine şi mai rapide.

Guvernul nipon a anunţat că Japonia îş doreşte să fie lider mondial în privinţa criptomonedelor, care au fost recunoscute ca şi instrumente de plată şi sunt taxate. În schimb, China a susţinut oficial că trancţionarea şi ICO-urile sunt interzise, însă noul bancher central, Yi Gang, a anunţat că susţine proiectele native care implică blockchain, în dorinţa de liberaliza piaţa.

Canada consideră că această tehnologie este viitorul, iar banca centrală a anunţat că ia în considerare posibilitatea lansării unei criptomonede a statului. De asemenea, Turcia a anunţat că şi-ar putea lansa propria criptomonedă, denumită Turkcoin.

SUA, Argentina, Brazilia, Indonezia, Mexic, Arabia Saudită, Africa de Sud şi Coreea de Sud se numără printre statele care nu au impus încă un cadru de reglementare, dar au anunţat că lucrează la acest lucru, recunoscând importanţa blockchain-ului şi încercând să emită un cadru legal pentru funcţionarea platformelor de exchange de pe teritoriul ţării lor.

În Rusia, organele de reglementare schiţează un cadru legal de funcţionare, iar banca centrală a anunţat deja că platformele de exchange pot funcţiona atât timp cât funcţionează sub supravegherea instituţiei.

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 12.04.2018

 
Cuvinte cheie:
romania
, tehnologie
, monede
, sua
, timp
, bnr
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide