Preşedintele României Traian Băsescu a lansat ieri un atac de o duritate fără precedent la adresa băncilor, acuzând Occidentul de lipsă de fair play dacă după ce a impus privatizarea sistemului bancar românesc se pregăteşte acum să lase economia fără finanţare în plină perioadă de criză.
"Vreau să cred că anunţul băncii centrale a Austriei privind reducerea fluxurilor de capital ori este o eroare, ori o neînţelegere a efectelor. Nu vrem să fim în situaţia de a le aduce aminte prietenilor europeni cât au condiţionat accesul României în UE de privatizarea sistemului bancar. Domnilor, aţi obţinut profituri uriaşe în România din 2000 până în 2009. Azi, dacă vă pregătiţi cumva să lăsaţi economia românească nefinanţată pe timp de criză o vom considera ca pe un act lipsit de fair play în relaţia cu România", a spus Băsescu la summit-ul organizat de publicaţia The Economist la Bucureşti.
Preşedintele şi-a exprimat speranţa că ţările care au intrat mai târziu în UE nu vor fi puse în situaţia de a plăti lăcomia sistemelor bancare, imprudenţa şi lipsa de responsabilitate de pe vremea când dădeau credite cu buletinul.
Reprezentanţii locali ai marilor bănci austriece Erste, UniCredit şi Raiffeisen au încercat ieri să explice că noile reguli încă nu sunt clare şi că oricum vor viza doar creditele noi, în niciun caz stocul existent. Raiffeisen Bank International a inflamat însă contextul emoţional creat deja de Banca Austriei anunţând că s-ar putea retrage de pe unele pieţe din regiune, dar nu din România.
Într-un demers întârziat de a calma spiritele, Ewald Nowotny, guvernatorul băncii centrale a Austriei, a declarat ieri pentru Financial Times că nu ar fi vorba despre limitarea creditării, ci despre limitarea riscului şi a dat Cehia şi România ca exemple de pieţe-cheie pentru băncile austriece unde finanţările vor continua.
Cum ar putea reacţiona România dacă băncile încep să retragă finanţări?
Analistul financiar Liviu Voinea crede că introducerea unei taxe pe bănci ar putea fi o soluţie, dar spune că s-ar putea dovedi să nu fie cea mai bună măsură. "O suprataxă aplicată băncilor ar putea fi o soluţie, dar nu cred că este aplicabilă pentru că în final s-ar reflecta tot asupra costurilor suportate de clienţi. Iar statul este unul dintre clienţii importanţi ai băncilor."
Profesorul de economie Daniel Dăianu spune că preşedintele Băsescu a dat glas unui sentiment care persistă în toată regiunea. "Acum vedem reversul medaliei, efectele lipsei capitalului autohton. Ceea ce se întâmplă este o lecţie pentru România. Am încercat să captăm bunăvoinţa altor state europene cu cadouri, iar acum observăm că nu există capital autohton. Tindem însă să facem aceeaşi eroare prin privatizări, în special cele din domeniul energetic. Problema nu este că s-au făcut profituri, ci că nu s-a alocat capitalul în mod judicios, a fost îndreptat către real-estate. Băncile au finanţat consumul, nu dezvoltarea."
Cristian Popa, viceguvernator al BNR, consideră că o eventuală reducere masivă a finanţărilor băncilor - mamă către subsidiarele din România ar duce la o creştere economică redusă, ceea ce ar influenţa negativ calitatea bilanţurilor băncilor cu capital străin din România. "Băncile-mamă vor face diferenţa între ţări în ceea ce priveşte expunerea. Ar putea să existe limitări la nivel agregat. Nu văd ţările ca fiind egale. România ar putea beneficia de menţinerea expunerii. Avem interese comune, nu opuse. Este o problemă de cooperare."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
