BNR nu mai priveşte cu ochi buni întărirea în continuare aleului, după ce cursul a coborât cu circa 4% de la începutulanului. Aprecierea cursului atrage banii investitorilor deportofoliu, care se duc în bule speculative şi creditarea învalută, spune guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
BNR se află din nou în faţa unei dileme, în condiţiile în careinflaţia urcă aparent fără oprire, trecând de borna de 8% înaceastă primăvară, aproape dublu faţă de cât era în urmă cu un an.După şocul majorării TVA în vara trecută de la 19% la 24%, dintoamnă au început să se resimtă presiunile scumpirii agresive acombustibililor şi alimentelor pe pieţele internaţionale. Înparalel, economia abia se zbate să iasă dintr-o recesiune de pestedoi ani, iar cererea de credite, deşi slabă, este concentrată pevalută.
"BNR nu poate să salveze şi inflaţia şi exporturile şi creştereaeconomică. Nu are instrumentele necesare. Un leu devenit destul derepede mult prea tare nu are cum să nu afecteze şi ritmulexporturilor", spune Lucian Anghel, economistul-şef al BCR.Isărescu a arătat rezerve faţă de aprecierea leului şi laconferinţa de joia trecută organizată la BNR pentru prezentarearaportului trimestrial asupra inflaţiei, la mijlocul săptămâniitrecute. După afirmaţiile sale, leul a pierdut uşor teren. Vinereatrecută cursul a continuat să urce, euro ajungând la 4,12 lei.
Încă de la sfârşitul anului trecut ponderea operaţiunilorjucătorilor străini în totalul rulajelor de pe piaţa valutarăinterbancară ajunsese la niveluri atinse doar în toamna lui 2008,când leul a fost ţinta unui atac speculativ. În paralel, volumuloperaţiunilor cu titluri de stat pe piaţa secundară a ajuns lamaxime istorice. Randamentele relativ înalte la titlurile de statşi dobânzile mici de pe piaţa monetară atrag jucătorii străini,care pot realiza astfel un câştig facil.
"Fluxurile de capital par să se reia în timp ce inflaţia este încreştere. Fenomenul este prezent în economiile emergente din Asia,America Latină şi Europa Centrală şi de Est. Pe de o parte,intrările de capital exercită presiuni pentru aprecierea nominală amonedelor, cu consecinţa erodării competitivităţii. Pe de altăparte, inflaţia importată este principala sursă a creşteriiinflaţiei în multe din aceste ţări", spune Isărescu.
Lucian Anghel consideră că exporturile ar putea să arate oîncetinire încă din luna aprilie, ca efect al întăririi leului dinprimele trei luni ale anului. Pe de altă parte, el notează căaprecierea cursului are un impact mai mic în sensul temperăriiinflaţiei decât are o eventuală corecţie, care ar alimentacreşterea preţurilor. "Salvezi inflaţia pe termen scurtnumai dacă duci cursul mult prea jos. Apoi corecţia (de curs - n.red.) o simţi şi mai puternic în inflaţie. Nu aş miza foarte multpe efectul antiinflaţionist al cursului, este mult prea riscant",spune Anghel.
Dealerii băncilor locale au considerat că BNR a dat semnalulaprecierii leului în februarie, când a vândut euro pe piaţavalutară, pentru a impulsiona scăderea cursului. Ulterior mişicareaa atras atenţia jucătorilor străini, care au văzut o posibilitatede a face un câştig uşor, iar euro a prins viteză la vale, fără sămai fie nevoie de imbolduri de la BNR. Analiştii ING au arătatrecent că BNR a cumpărat probabil câteva sute de milioane de eurode pe piaţa interbancară în aprilie, tocmai pentru a temperaaprecierea leului.
"Experienţa arată că atât aprecierea abruptă, cât şi importulinflaţiei generează costuri. Nicio economie emergentă nu îşipermite să neglijeze unul dintre cele două costuri - erodareacompetitivităţii şi creşterea inflaţiei. Provocarea constă înevaluarea corectă a acestora şi concentrarea atenţiei - tradusăîntr-un set de măsuri de politică - asupra indicatorului cucosturile asociate cele mai mari", mai spune Isărescu
BNR are în curs de elaborare noi măsuri prin care să limitezeexpunerea clienţilor la riscul cursului de schimb, a arătat din nouIsărescu, subliniind că intrările de capitaluri sunt puternicasociate şi cu accelerarea creditării de către băncile interne.
De altfel, BNR are deja un set extins de reglementări pentrulimitarea finanţărilor în valută, introduse încă din anii de boomai creditării. După ce majorarea rezervelor minime la valută pânăla 40% din sursele atrase nu a reuşit să descurajeze creditarea îndevize, BNR a introdus cerinţe suplimentare de constituire deprovizioane, iar din 2008 a cerut băncilor să aplice un test destress pentru clienţii care se împrumută în alte monede decât ceaîn care îşi realizează veniturile.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
