Cei 20.500 de clienţi ai băncilor cu depozite peste plafonul de garantare deţin împreună depozite cu o valoare cumulată de 19,6 miliarde de lei (4,5 mld. euro), respectiv 16% din totalul depozitelor constituite de populaţie la instituţiile de credit participante la schema locală de garantare. Cei 20.500 de deponenţi reprezintă numai 0,1% din numărul total al deponenţilor.
Valoarea medie a unui cont cu valoarea peste plafonul de garantare este de 950.000 de lei (215.000 de euro), comparativ cu o valoare medie la nivel agregat de 9.000 de lei. La nivel agregat, sunt 13,7 milioane de deponenţi cu depozite în valoare cumulată de 123 miliarde de lei (28 mld. euro).
Din cauza modului de raportare, respectiv un client cu depozite la mai multe bănci este numărat de mai multe ori în statisticile Fondului, nu este foarte clar câte din cele 1.500 de conturi apărute anul acesta aparţin unor persoane care au intrat pentru prima dată în clubul select al celor cu depozite mai mari de 100.000 de euro şi câte sunt conturi rezultate din „spargerea“ unor depozite de valori mari în depozite mai mici deschise la un număr mai mare de bănci.
Plafonul de garantare este de 100.000 de euro (în echivalent lei) per deponent per bancă. Practic, un deponent care are mai multe depozite a căror valoare cumulată depăşeşte 100.000 de euro, toate la o singură bancă, primeşte doar 100.000 de euro dacă banca respectivă nu-şi mai poate îndeplini obligaţiile. Dacă depozitele sunt constituite la mai multe bănci, deponentul ar primi maximum 100.000 de euro pentru fiecare dintre aceste bănci, în situaţia ipotetică în care toate ar avea probleme cu onorarea obligaţiilor.
Numărul celor cu economii de mică valoare a scăzut cu circa 700.000 în ultimul an, ceea ce înseamnă că aceştia au început să-şi lichideze conturile. De altfel, creşterea economisirii în perioada de criză (cu circa 2 mld. euro pe an) s-a datorat în principal sumelor puse deoparte de clienţii cu depozite mari.
Creşterea accelerată a depozitelor din bănci a fost unul dintre paradoxurile crizei, în condiţiile în care veniturile persoanelor fizice s-au redus drastic, iar rata şomajului a crescut. Scăderea veniturilor şi şomajul sunt însă şi explicaţia pentru care cei cu venituri mici nu au economisit. Aceasta indică o capacitate redusă de economisire a populaţiei, având în vedere că pe medie valoarea depozitelor nu depăşeşte cinci salarii medii pe economie.