Numerarul aflat în circulaţie a făcut un salt de 1,2 miliarde de lei luna trecută şi a ajuns la un maxim istoric de 38 mld. lei (echivalentul a 8,5 mld. euro), adică triplu faţă de nivelul din urmă cu şapte ani. Creşterea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut este de 12%, potrivit datelor BNR.
Cash-ul este greu de controlat şi facilitează dezvoltarea economiei subterane, iar creşterea acestuia vine în condiţiile în care plăţile cu cardul rămân la un nivel redus faţă de alte ţări europene în pofida unor creşteri de două cifre în ultimii ani. Plăţile cu cardul nu depăşesc 30 mld. lei anual.
Totodată, plăţile cu bilete la ordin şi cecuri, efectuate prin bănci, s-au diminuat cu 30% în trei ani şi au ajuns la 66 miliarde de lei în 2013.
Numerarul a înregistrat creşteri anuale de două cifre în ultimul deceniu, cu numai câteva excepţii în perioada de criză, astfel că faţă de nivelul din 2004 cash-ul din economie a crescut de şase ori. Cea mai rapidă ascensiune a avut loc între 2004 şi 2007 – anii de boom ai creditării.
La polul opus, numerarul aflat în circulaţie a înregistrat o scădere de 5% în 2009, când populaţia a început să economisească mai mult pe fondul unui sentiment de prudenţă, pentru ca ulterior să revină la creşteri de două cifre.
Creşterea numerarului a alimentat economia subterană, care este estimată la 16% din Produsul Intern Brut (PIB), adică 23 miliarde de euro, potrivit ultimului raport anual al Consiliului Fiscal, un organism independent care monitorizează politica fiscală a guvernului. Consiliul estimează la aproape 1,6 milioane numărul salariaţilor la negru, adică peste un sfert din total.
Structura pe cupiuri a numerarului în circulaţie este, de asemenea, importantă pentru combaterea evaziunii fiscale. Economia subterană este facilitată mai mult de cupiurile de valoare mare. La nivel internaţional există chiar discuţii privind scoaterea din circulaţie a bancnotelor de valoare mare (cum este cea de 500 de euro) pentru a combate activităţi ilegale precum traficul de droguri sau crima organizată. Bancnota cu cea mai mare valoare pusă în circulaţie de BNR este cea de 500 de lei. La finalul anului trecut existau în circulaţie în economia reală 5,6 milioane de astfel de bancnote, cu o valoare de 3,2 miliarde de lei. Bancnotele de valoare mare facilitează economia neagră pentru că sume mari pot fi transportate destul de uşor. De exemplu, un milion de lei în bancnote de 500 de lei cântăreşte circa două kilograme.
Numerarul a crescut în ultimii ani, în pofida veniturilor în scădere ale populaţiei şi companiilor, în condiţiile în care un număr mai mare de tranzacţii cu mărfuri în economia reală s-au derulat cu plata cash.
De regulă, în cazul tranzacţiilor cu mărfuri dintre companii cumpărătorii emit bilete la ordin prin care se angajează să efectueze plata la o dată ulterioară. Deţinătorul biletului se prezintă la bancă la data scadenţei şi primeşte banii pe care banca îi ia din contul emitentului.
Ceea ce a descurajat însă tranzacţiile cu instrucţiuni de plată în ultimii ani au fost refuzurile la plată foarte mari, adică numeroasele situaţii în care băncile nu au găsit suficiente lichidităţi în conturile emitenţilor. Unele companii au ajuns să nu mai accepte decât plata cash în schimbul bunurilor livrate chiar dacă astfel pierd business. Refuzurile la plată au avut mai multe vârfuri lunare de peste un miliard de lei în perioada de criză, inclusiv unul în luna iulie a acestui an.
