Ratele la credite neplătite la timp au ajuns la 19,4 miliardelei (4,6 mld. euro) la sfârşitul lunii iunie, reprezentând 9% dinstocul total al creditelor, potrivit datelor BNR.
De exemplu, în Bistriţa-Năsăud ponderea restanţelor la crediteleîn lei urcase la 19,3% din total la sfârşitul lunii trecute, întimp ce în alte trei judeţe (Galaţi, Suceava şi Botoşani) pondereatrecea de 15%. Bancherii spun că, în general, cele mai mariprobleme se înregistrează în zonele cu economie slabă.
"Suntdiferenţe destul de mari de la un judeţ la altul, problemele maimari din anumite zone fiind legate de rata şomajului sau de nivelulveniturilor. Am făcut o analiză de risc pe regiuni şi monitorizămmai atent zonele cu probleme, dar nu avem condiţii diferite decreditare pentru clienţii din aceste judeţe", afirmă GabrielaNistor, director executiv pe retail la Banca Transilvania.
Ialomiţa şi Bistriţa sunt două dintre judeţele cu cele mai slabeeconomii, în timp ce Galaţi este un judeţ dependent de două ramuriindustriale care au fost afectate de criză în 2009 şi în primajumătate a lui 2010 - industria siderurgică şi cea navală.
Spre exemplu, Produsul Intern Brut (PIB) realizat în Bistriţa în2010 a fost de numai 5,5 miliarde de lei, faţă de o medie naţionalăde circa 12 miliarde de lei, arată datele Comisiei Naţionale dePrognoză (CNP). Ialomiţa a avut un PIB de 4,6 miliarde de lei anultrecut.
Şi la creditele în valută apar fluctuaţii mari în ceea cepriveşte ponderea restanţelor. Astfel, dacă media la nivel naţionaleste de circa 8%, există judeţe precum Ialomiţa sau Giurgiu în careponderea restanţelor depăşeşte 17%. În Alba, Arad sau Galaţi circa14% din creditele în valută sunt restante.
Valoarea cumulată a restanţelor la credite - în lei şi valută -a urcat cu 43% în iunie faţă de aceeaşi perioadă din 2010 şi cu 5%faţă de luna mai.
Unii bancheri susţineau în trecut că în unele zone restanţele auexplodat şi din cauza fraudelor, clienţii aducând la bancăadeverinţe de venit false pentru a obţine credite. Nistor susţinecă Banca Transilvania a introdus în anii de boom ai credităriimăsuri suplimentare pentru a preveni acest tip de fraude.
"De mai mulţi ani noi solicităm un al doilea act de identitate.Nu am avut cazuri importante în care ne-am confruntat cufraude."
Dacă la începutul crizei cel mai rapid avans era înregistrat decreditele în lei, în ultimele luni întârzierile la plataîmprumuturilor în valută au accelerat mai puternic. Astfel, dacărestanţele la lei au urcat cu 34% în ultimul an, la valutăcreşterea a fost de 50%.
Întârzierile la rambursarea creditelor în valută echivalau cu10,8 miliarde lei (2,5 mld. euro), în timp ce valoarea cumulată arestanţelor la lei era de 8,6 miliarde lei, potrivit datelorBNR.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
