Companiile au încheiat restructurările, iar numărul de salariaţi din economie se apropie din nou de pragul de 4,8 milioane de oameni, însă creşterea cu 40% a salariului mediu net tot nu a ajutat economia locală să scoată capul de la coada clasamentului Uniunii Europene.
Cu toate acestea angajaţii din serviciile IT, asigurări, industria grea, extracţia petrolului, sectorul bancar şi serviciile anexe extracţiei au ajuns la salarii medii lunare de peste 1.000 de euro pe lună. Ei sunt însă doar 170.000 de oameni, adică 4% din efectivul total al salariaţilor din România, iar pentru dezvoltarea economică ponderea lor ar trebui să crească.
Produsul Intern Brut al României era de 139,7 mld. euro în 2008, iar în acest an ar putea să ajungă la 169,9 mld. euro. Economia a fost pe o pantă ascendentă din 1999 timp de nouă ani consecutiv, oprindu-se brusc în 2009, odată cu propagarea mondială a crizei financiare. Dacă în 2008 PIB-ul creştea cu 8,5%, în 2016 ritmul de creştere ar putea să ajungă la 4,2%, potrivit estimărilor oficiale, sau chiar peste acest nivel. După un declin de 7,1% în 2009 şi o scădere de 0,8% în 2010, economia a revenit pe creştere.
Pentru multe sectoare din economie creşterea se vede şi pe pieţe, în bugetele românilor, în transformarea radicală a unor industrii. În 2008, în România vânzările de telefoane inteligente abia treceau de 100.000 de unităţi, iar anul acesta estimările arată o piaţă de 4,2 milioane de unităţi. Pentru generaţiile care cumpără astfel de telefoane s-au dezvoltat şi zecile de turnuri de birouri din Pipera, Barbu-Văcărescu sau Cotroceni. Doar în Capitală s-au construit clădiri de birouri care pot să „găzduiască“ 270.000 de angajaţi, iar parterul lor este „rezervat“ de marile lanţuri de retail, cele care nu s-au uitat la indicatorii crizei şi au pompat sute de milioane de euro în extindere.
Faţă de nivelul de la începutul crizei leul este în continuare depreciat. Cursul leu-euro înregistrează o creştere de circa 13% comparativ cu finalul anului 2008. La nivelul cursului mediu se observă o creştere de peste 20% în 2016 faţă de 2008. Vârful istoric de peste 4,6 lei a fost atins în vara anului 2012, pe fondul unei crize politice interne care s-a suprapus cu tensiunile financiare din zona euro. În ultima perioadă cursul a oscilat în jurul nivelului de 4,45 lei/euro.
Nu toate pieţele au recuperat însă tot ce au pierdut în criză. Vânzările de maşini noi, deşi pe plus în ultimii ani, nu reuşesc încă să se apropie de nivelul record din 2008, când creditul de consum făcea jocurile în economie, iar dealerii auto se bucurau de marje de profit cu care nu s-au mai întâlnit de atunci.
Criza a şters zeci de mii de joburi, a lovit cu putere peste 100.000 de companii care au intrat în insolvenţă şi au făcut ca România să fie campioana regiunii la un indicator mai puţin „dorit“.
Lipsa finanţărilor a închis fabrici şi nu a pus nimic în loc în producţie, dar a născut o generaţie de corporatişti pe care se bat acum toţi dezvoltatorii de birouri. Investiţiile străine s-au prăbuşit, iar revenirea de 20% din ultimul an tot nu aduce prea mult oxigen în economie, mai ales că numărul de companii noi înfiinţate de capitalul străin este la cel mai redus nivel din ultimii cincisprezece ani.
Consumul creşte însă susţinut de reducerea TVA la alimente de anul trecut, exporturile sunt încă pe plus susţinute de nucleul marilor companii din sectorul auto, astfel că estimările de creştere economică de 5% în acest an par mai aproape de a fi realizate. România 5% a fost un proiect pe care ZF l-a pus pe piaţă în urmă cu doi ani şi care a arătat unde suntem şi unde vrem să ajungem.