Avansul real al PIB, de 7% din 2017, ar trebui să împingă România dincolo de pragul de 60% din media UE în privinţa PIB/capita în PPS (partiatea puterii de cumpărare).
Indicele PPS este o metodă care armonizează nivelul de preţuri din economii diferite şi permite astfel comparaţia nivelului de trai din ţări diferite. Pentru că, deşi diferenţa de salarii dintre România şi Germania, de pildă, este foarte mare, România „recuperează“ din puterea de cumpărare câte ceva pentru că preţurile aici sunt ceva mai mici.
În 2016 România era la 58% din media UE în privinţa PIB/capita în PPS. Când analiştii străini vorbesc despre România ca despre „a doua cea mai săracă ţară din UE” au în vedere acest indice.
Dacă avem în vedere evoluţiile din 2008 până în 2016, vedem că România a crescut de la un PIB de 146 mld. euro în anul de dinaintea crizei, până la 169 mld. euro în 2016. Acest lucru i-a adus însă o ameliorare de doar nouă puncte în PIB/capita în PPS, faţă de media UE: de la 49% în 2008, la 58% în 2016.
Din datele statistice se vede foarte clar cât de importantă este creşterea fără sincope. Din 2007 până în 2008 – un singur an - România a sărit de la media în PPS de la 43% la 49%. Este adevărat că 2007 este anul în care România şi Bulgaria au aderat la UE şi au „alterat“ veniturile mediei. Dar şi creşterea economică a fost foarte bună - am avut o creştere de 6-8% în ultimii patru ani înainte de aderarea la UE. Criza a frânat însă convergenţa cu nivelul de trai din Occident – doar nouă puncte în următorii şapte ani, adică cu o medie puţin peste un punct pe an. În acest ritm, convergenţa nu are şanse să se petreacă decât peste două generaţii. Totuşi, creşterea solidă din ultimii trei ani ar trebui să se vadă. Inflaţia nu este la cote atât de înalte încât să muşte grav din venituri şi, cu siguranţă, media de 60% PIB/capita în PPS a fost depăşită anul trecut.
Sigur că astfel de statistici pot să şi înşele. Din 2007 până în 2016 PIB nominal/capita al României a avansat în Germania cu 2.600 de euro, iar în România cu doar 1.600 de euro, deşi creşterea economică a României a fost dublă în toţi anii din urmă.
Baza este cea care dictează prin urmare, iar România va începe să contabilizeze o creştere solidă când va avea un avans al PIB de 3 – 4 procente anual plecând de la o economie de 400-500 de miliarde de euro anual, nu de la 160-170 de miliarde de euro.
iulian.anghel@zf.ro
