Acţiunile Băncii Carpatica (BCC) sunt surpriza începutului de an pe bursă, având deja o creştere de 38% faţă de preţul de închidere din 2012, pe fondul unor tranzacţii mult peste media obişnuită a acestor titluri.
Această creştere aparent inexplicabilă vine în contextul în care pe piaţă circulă de câteva zile zvonul că olandezul Robert Rekkers, fostul CEO al Băncii Transilvania, ar putea prelua conducerea executivă a Băncii Carpatica. Şi în mediul bancar circulă informaţia că Rekkers este unul dintre cei doi bancheri care sunt în discuţii pentru şefia băncii controlate de omul de afaceri Ilie Carabulea din Sibiu.
Contactat de ZF, Rekkers a declarat că "sunt simple speculaţii", iar Ilie Carabulea nu a dorit să facă nicio declaraţie.
Venirea lui Rekkers ca director general la Carpatica are de ce să le aducă speranţe investitorilor, având în vedere că bancherul olandez a fost unul dintre artizanii transformării Băncii Transilvania (TLV) dintr-un jucător regional într-o bancă de top. Rekkers a condus Banca Transilvania din 2002 până la începutul anului trecut, când Consiliul de Administraţie nu i-a mai prelungit mandatul.
În această perioadă, capitalizarea Băncii Transilvania au crescut de la 55 de milioane de euro la 450 de milioane de euro, dar la mijlocul lui 2007, în plin boom economic, urcase şi la 1,7 miliarde de euro.
Timp de aproape un an, Rekkers nu a putut, conform contractului, să lucreze într-o altă bancă locală, dar clauza de neconcurenţă a expirat de curând, astfel că olandezul se poate întoarce la conducerea unei bănci locale. Carpatica poate fi noua provocare pentru cariera sa, un proiect prin care poate repeta povestea de la Banca Transilvania.
Carpatica a revenit anul trecut pe profit, după cea mai grei trei ani din istoria băncii în care a acumulat pierderi de peste 200 de milioane de lei (45 mil. euro). La mijlocul lui 2010, mai mult de jumătate din creditele acordate de Banca Carpatica, în valoare, erau neperformante. Carabulea l-a adus atunci pe Nicolae Surdu în funcţia de director general, iar în doi ani acesta a reuşit să restructureze portofoliul băncii. Mandatul său, care a expirat în octombrie 2012, nu a mai fost prelungit. Interimatul este asigurat de unul dintre directorii executivi ai băncii, Ion Dobrică.
La finalul lunii septembrie, Banca Carpatica avea active de 4,3 miliarde de lei (950 mil. euro) şi capitaluri de 346 mil. lei (77 mil. euro). Capitalizarea băncii era însă de doar 123 mil. lei (27 mil. euro) la finalul anului, adică 0,35 din capitalurile proprii, în condiţiile în care Banca Transilvania şi BRD se tranzacţionează la un multiplu de 1. După creşterile din ultimele zile, capitalizarea a urcat la 38,5 mil. euro, dar este încă sub banii aduşi de acţionari la capitalul băncii. Acţionarii au adus peste 120 mil. lei (circa 30 mil. euro) la capitalul băncii doar din 2008 încoace, pe fondul crizei financiare. Ilie Carabulea, care controlează circa 45% din acţiuni, a dus greul finanţării băncii în această perioadă.
Misiunea viitorului CEO va fi probabil de a creşte banca, iar din acest motiv Carabulea îşi doreşte probabil un manager cunoscut şi cu influenţă în mediul bancar. Întrebarea este dacă şi pachetul financiar oferit va fi suficient de atractiv pentru a atrage un manager de talia lui Rekkers. La Banca Transilvania, Rekkers avea un pachet salarial care cuprindea şi acţiuni, astfel că la plecare ajunsese să deţină 0,7% din capitalul băncii, acţiuni care la preţul actual ar valora circa 4,3 mil. euro. El ar putea accepta o formulă similară şi la Carpatica.
Pentru olandez, preluarea acestui mandat ar putea avea şi o motivaţie de orgoliu, după ce Banca Transilvania l-a lăsat să plece uşor anul trecut, după o colaborare de zece ani. Preşedintele Băncii Transilvania, Horia Ciorcilă, nu a reuşit în ultimul an să găsească un CEO care să îndeplinească criteriile căutate de acţionarii băncii astfel că la finalul lunii decembrie a anunţat că va prelua el pentru o perioadă responsabilitatea conducerii executive. Ştirea a fost bine primită de investitorii de pe bursă, acţiunile Băncii Transilvania având o creştere de 12% de la începutul anului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
