Bănci și Asigurări

Piaţa financiară din România a fost tensionată în primul trimestru din cauza scandalului politic, dar finalul a fost bun. Bilanţ financiar la trei luni: euro şi francul elveţian au dat emoţii, dobânzile au rămas constante

Piaţa financiară din România a fost tensionată în...

Autor: Claudia Medrega

05.04.2017, 00:08 748

Scandalul politic, protestele şi incertitudinile fiscal-bugetare au urcat cursul şi randamentele la titluri de stat, însă dobânzile interbancare au rămas imune. Debitorii cu dobânzi legate de Robor şi Euribor au fost liniştiţi.

Moneda naţională şi randamentele la titlurile de stat s-au aflat sub pre­siune în primul trimestru din acest an, resimţind un şoc în spe­cial din cauza tensiunilor politice in­terne care au culminat cu proteste în stradă şi a incertitudinilor fiscal-bugetare. Însă, pe piaţa inter­ban­cară, dobânzile au rămas până acum relativ stabile.

Moneda naţională a pierdut teren în faţa euro, iar cursul de schimb leu/euro a urcat în luna martie nestingherit de BNR peste pragul de 4,56 lei/euro, până la maximul ultimilor aproape cinci ani, contrar tendinţei regionale. Ascensiunea cursului i-a făcut pe unii analişti să creadă că Banca Naţională înclină în favoarea mişcării mai sus a „intervalului de confort“ al cursului leu/euro, spre 4,6, având în vedere că în anii trecuţi, presiunile de depreciere au fost oprite de BNR de câteva ori atunci când cotaţia s-a apropiat de acest prag.

În opinia unor economişti, tendinţa de depre­cie­re a leului a fost influenţată şi de iniţiativele pop­uliste ale guvernului care riscă să ducă deficitul bugetar peste pragul de 3% din PIB, proiectul noii legi a salarizării bugetarilor menţinând pe agendă peri­colul derapajelor fiscale.

Şi în raport cu francul elveţian leul s-a depre­ciat, cotaţia avansând peste nivelul de 4,25 lei/franc elveţian, în timp ce faţă de dolar moneda naţională s-a apreciat cu aproape 1%, până la 4,26 lei/dolar.

Evoluţia cursului rămâne în continuare un subiect extrem de sensibil pentru români având în ve­dere că în jur de jumătate din împrumuturile con­tractate de populaţie şi companii sunt în valută, majoritatea în euro. În aceste condiţii, episoadele de depreciere a leului au un efect psihologic puternic asupra românilor. Cea mai importantă consecinţă a deprecierii leului este îngreunarea poverii celor cu credite în euro sau franci, care devine tot mai greu de suportat la un palier de curs mai ridicat.

Pe o pantă ascendentă s-au înscris în primul trimestru şi randamentele la titlurile de stat, ajungând pe scadenţa de 10 ani la cel mai ridicat nivel din vara anului 2015, de aproape 4%.

Notă discordantă au făcut în primele trei luni do­bânzile pe piaţa interbancară. Indicatorul Robor la 3 luni, utilizat ca bază de calcul pentru majoritatea creditelor de retail în lei, a oscilat între 0,80% şi 0,87% pe an, iar Euribor la 3 luni a rămas în jurul a -0,3%. Însă, au apărut avertismente că dobânzile vor creş­te în viitor astfel că băncile trebuie să fie aten­te cum îşi construiesc portofoliile de credite pe dobân­zi­le minime actuale, mai ales la populaţie.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO