Ucraina fierbe ♦ Aurul creşte ♦ Acţiunile scad ♦ Investitorii sunt nervoşi în întreaga lume

Pieţele de la Bucureşti încep să simtă tensiunea de la Est: euro creşte la 4,45 lei, iar bursa scade

22 iul 2014 Autori: Ciprian Botea , Roxana Pricop , Bogdan Cojocaru

Pe fondul reinflamării tensiunilor din Ucraina, cotaţia euro îşi continuă ascensiunea spre nivelul de 4,45 lei, prag pe care nu l-a mai atins de trei luni.

Pieţele financiare de la Bu­cureşti au reintrat din nou sub o uşoară presiune odată cu escaladarea conflictului din Ucraina şi reapariţia nervozităţilor pe pieţele financiare mondiale, cursul leu/euro apropiindu-se luni de pragul de 4,45 lei/euro, un nivel care nu mai fusese testat din aprilie. În ultimele zece zile cursul a crescut cu 1,4%, o variaţie destul de importantă.

Bursa de la Bucureşti, măsurată prin indicele BET al principalelor zece acţiuni, a pierdut 1% săptămâna trecută, iar ieri a mai marcat un uşor declin de 0,1%. Singurul lucru pozitiv în acest context este faptul că BNR ţine dobânzile la lei jos.

Reinflamarea tensiunilor din Ucraina, dar mai ales a celor dintre Rusia şi Occident după de separatiştii proruşi din estul ţării care au doborât joi cu o rachetă un avion al Malaysia Airlines, vine în contextul în care pieţele din regiune începuseră să resimtă încă de la începutul săptămânii trecute o reducere a apetitului pentru risc al investitorilor străini. Investitorii văd din nou în aur un refugiu, cotaţia acestuia câştigând 1% în doar trei zile.

Analiştii spun că în contextul ultimelor evoluţii este inevitabil ca pragul de 4,45 lei/euro să nu fie atins, dar se aşteaptă la stabilizarea situaţiei după depăşirea acestui nivel. Euro nu mai trecuse peste 4,45 lei din 30 aprilie. BNR a publicat ieri un curs de 4,4488 lei/euro, cu aproape un ban peste nivelul de vineri, dar la finalul şe­din­ţei cotaţiile pe piaţa interbancară erau sub acest nivel. „Cele mai recente mişcări ale cursului sunt în zona 4,45 lei/euro, ceea ce infirmă ideea noas­tră anterioară conform căreia leul va atinge pragul de 4,35 unităţi/euro înaintea celui de 4,45 unităţi/euro. Totuşi, pe termen scurt observăm că leul nu a depăşit în mod semnificativ pragul res­pectiv odată ce acesta a fost spart şi ne aş­tep­tăm la o oarecare stabilitate în următoarele sesiuni“, comentează Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank.

Leul coborâse până la un minim de 4,38 unităţi/euro la începutul lunii iunie, dar a înregistrat o depreciere neaşteptată săptămâna trecută pe fondul unor tensiuni regionale generate de o criză bancară în Bulgaria, unde a patra mare bancă a dat faliment, tensiuni care s-au reflectat inclusiv în slăbirea celorlalte monede din regiune, precum zlotul sau forintul.

Chiar dacă bursa a pierdut aproape un procent în ultimele două şedinţe, analiştii pun scăderea rulajelor cu acţiuni pe seama faptului că majoritatea investitorilor sunt în concediu în iulie şi mai puţin pe seama conflictului din Ucraina. Bursa de la  Bucureşti a înregistrat o scădere 0,7% vineri, 18 iulie, când investitorii au putut reacţiona la vestea prăbuşirii avionului Malaysian Airlines. Şedinţa de ieri s-a închis indecis, cu un minus de aproape 0,1%.

Lichiditatea a avut însă cel mai mult de suferit, tranzacţiile cu acţiuni atingând un minim de 11,5 milioane de lei vineri, de patru ori mai puţin decât în şedinţa precedentă.

România este legată direct din punct de vedere economic cu Ucraina, unde tirurile de artilerie s-au înteţit luni, dar şi de Rusia, care sprijină separatiţii din estul Ucrainei şi care riscă să intre într-un nou „război rece“ cu SUA şi Europa de Vest.

Rusia domină de departe în relaţiile comerciale cu România, vânzând pe piaţa locală de două ori mai mult decât importă. În aceste relaţii, o componentă majoră este energia, fie în formă brută, cum ar fi gazele naturale, fie rafinată, sub forma benzinei şi motorinei. Totuşi, rolul gazelor naturale îşi reduce treptat din importanţă. Dacă în 2012 ponderea gazelor naturale ruseşti în consumul României era de aproximativ un sfert, acum cota s-a redus la 10%. Ruşii insistă însă pe partea carburanţilor.

Lukoil, al doilea mare producător de petrol al Rusiei, este prezent în România cu o rafinărie la Ploieşti şi o reţea de peste 300 de benzinării. Gazprom, cel mai mare producător de gaze naturale din Rusia şi din întreaga lume, are, prin grupul sârbesc NIS, 15 benzinării în România.

În schimb, România este puterea dominantă în relaţiile comerciale cu Ucraina, deşi aceastea sunt reduse ca valoare. Exporturile României către Ucraina erau în 2012 de zece ori mai mici decât cele cu Germania, cea mai mare piaţă de desfacere pentru produsele româneşti. Ucrainenii concentrează pe piaţa locală mai ales produse metalurgice, cu o cotă de 21% din totalul exporturilor anul trecut.

Dacă dintre investitorii ucrineni se remarcă vreun nume, acela este Rinat Ahmetov, a cărei companie, Metinvest, una dintre cele mai mari din industria metalurgică din Europa, a decis să-şi deschidă o reprezentanţă de vânzări în România. Acesta se aşteaptă aici la afaceri de 200 mil. de dolari pe an, cu zero investiţii şi doar şapte angajaţi.

Dacă piaţa de capital şi cea valutară au reacţionat mai rapid la criza din regiune, nu acelaşi lucru este valabil în cazul dobânzilor şi al randamentelor titlurilor de stat. Dobânzile interbancare relevante pentru costul creditelor în lei au rămas constante la circa 2% pe an în ultimele zile, în timp ce Ministerul Finanţelor a continuat să se împrumute mai ieftin prin emisiuni de titluri de stat.

Analiştii cred că în ciuda problemelor geopolitice reacţia pieţelor ar putea fi limitată, în condiţiile în care investitorii au aşteptări pozitive legate de evoluţia economică. Economia românească a crescut cu 3,8% în primul trimestru şi şi-ar putea menţine evoluţia până la finalul anului, inclusiv pe fondul unui an agricol foarte bun.

Există totuşi aşteptări ca randamentele titlurilor de stat să crească spre finalul anului, dar nu neapărat din cauza conflictului din regiune. “Randamentele titlurilor de stat vor fi influenţate în principal de riscurile politice internet şi cele fiscale. Vedem randamente mai mari la finalul anului având în vedere apropiatele alegeri prezidenţiale şi noua retorică a guvernului vizavi de relaţia cu FMI”, comentează analiştii BCR. Aceştia văd şi cursul de schimb la 4,45 lei/euro la sfârşitul lunii decembrie.

 


Companiile care fac parte dintr-un grup sunt obligate prin lege să întocmească dosare ale preţurilor de transfer

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 22.07.2014

 
Cuvinte cheie:
ucraina
, investitori
, piete financiare
, bursa
, euro
, curs valutar
, bnr
, context
, actiuni
, aur
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide