Nici rezerva BNR de 34,3 mld. euro şi nici stocul de lichidităţi de 5 mld. euro din vistieria Ministerului Finanţelor nu au reuşit să contrabalanseze tensiunile iscate pe piaţa valutară de schimbările neaşteptate de pe scena politică şi astfel cursul leu/euro a sărit ieri pragul de 4,40 lei pentru un euro chiar şi la cursul de referinţă calculat de banca centrală.
s-a reflectat în deprecierea monedei naţionale cu aproape 1% în câteva zile. BNR a publicat astfel un maxim istoric de 4,4168 lei/euro, în condiţiile în care dealerii au continuat să vorbească despre intervenţii substanţiale ale băncii centrale pentru temperarea deprecierii.
Pe de altă parte, evaluarea externă a riscului de ţară cuantificată prin cotaţiile CDS-urilor nu a indicat vreo deteriorare deosebită, nivelul acestora situându-se la circa 345 de puncte de bază.
De asemenea, Bursa nu a avut o reacţie negativă vizibilă, chiar dacă indicele BET a pierdut la finalul zilei 0,35%. Randamentele la titlurile de stat emise de România pe piaţa internă şi pe cea externă au urcat uşor. Chiar dacă nu exclude influenţele dinspre zona politică, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a spus ieri că evoluţia cursului nu justifică sentimente de îngrijorare şi cu atât mai puţin de panică, arătând că depăşirea pragului de 4,40 lei/euro ar putea reprezenta şi o recorelare a cursului cu fundamentele economice. În urmă cu o lună cursul a mai avut o mişcare de creştere, regăsindu-şi echilibrul în jurul palierului de 4,37 lei/euro. De la începutul anului euro s-a scumpit cu peste 2%. În mod obişnuit orice creştere a cursului creează emoţii mari pe o piaţă în care creditul în valută reprezintă mai mult de jumătate din volumul împrumuturilor, iar scumpirea euro chiar şi cu 1% poate ameninţa capacitatea unor clienţi de a-şi mai plăti ratele.
Premierul desemnat Victor Ponta nu a putut ignora mişcarea cursului explicată de mai mulţi analişti tocmai ca efect al dărâmării guvernului Ungureanu şi şi-a exprimat convingerea că BNR "are toate instrumentele şi toată capacitatea" de a păstra echilibrul cursului.
Prima zi de după anunţarea echipei de miniştri care va merge luni în faţa Parlamentului nu a dus clarificările aşteptate de analişti în privinţa datei şi a manierei în care vor fi majorate salariile bugetarilor.
Florin Georgescu, vicepremier şi ministru de finanţe desemnat, s-a mulţumit să declare că vor fi făcute eforturi pentru creşterea salariilor "fără să riscăm stabilitatea financiară şi echilibrele macroeconomice", nedorind să intre în discuţia privind sursele de finanţare. Pe de altă parte, nominalizarea sa la cârma bugetului şi implicit a politicii economice a potenţialului guvern Ponta este considerată de BNR drept o garanţie că nu se va ajunge la derapaje fiscale sub presiunea apropierii alegerilor. Pe un ton mai agresiv, ministrul desemnat al muncii Mariana Câmpeanu a invocat posibilitatea unei rectificări bugetare pentru reîntregirea salariilor din sectorul bugetar şi pentru restituirea contribuţiilor de sănătate colectate ilegal de la pensionari.
Acesta este exact tipul de semnal care îi preocupă pe investitori şi pe analişti, conturându-se deja un risc major ca ţinta de deficit de 1,9% din PIB asumată în mod ambiţios de România prin acordul cu FMI să nu poată fi respectată.
"Este de aşteptat ca pieţele să penalizeze orice derapaj fiscal într-o lume atât de preocupată de problemele legate de deficite bugetare şi datorii publice", comentează Cătălina Molnar, senior economist al RBS.
Chiar dacă fundamental România are şi veşti bune cu care să se laude în faţa pieţelor, neliniştea va rămâne probabil dominantă până când noul guvern îşi va asuma oficial un plan de măsuri economice.
Ministrul finanţelor Bogdan Drăgoi, demis de Parlament împreună cu tot cabinetul Ungureanu, a spus că economia a reuşit o creştere de 1,5% în trimestrul I, în pofida efectelor negative ale vremii defavorabile. De asemenea, a afirmat că Finanţele dispun şi de lichidităţi de 7 mld. lei, ceea ce ar permite contracarea unor posibile tensiuni pe dobânzile la titlurile de stat.
Totuşi, astfel de semnale pălesc în momentul în care dinspre scena politică reverberează noi ameninţări privind o eventuală suspendare a preşedintelui Traian Băsescu şi intenţii de schimbare a conducerii Parlamentului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
