Reducerea creditării în valută şi consolidarea nivelului adecvat al rezervelor valutare au determinat banca centrală să relaxeze politica monetară în 2016, spre surprinderea analiştilor, pe palierul ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) la valută, care au fost ajustate de două ori, de la 14% la 12%, în ianuarie, şi, ulterior, până la 10%, Banca Naţională dând băncilor înapoi, cumulat, aproximativ 1 mld. euro.
Prin reducerea RMO la valută BNR le-a furnizat băncilor fonduri cu care să plătească din datorii şi suficientă lichiditate pentru a putea să dea credite în valută fără să mai depindă de finanţările de la acţionari. Însă, nu prea mai există cerere solvabilă, creditarea în valută fiind pe un trend descendent în ultimii ani în condiţiile în care costul împrumuturilor în lei s-a apropiat de dobânzile la cele în valută, iar clienţii potenţiali au preferat să nu îşi mai asume riscul valutar. În aceste condiţii, instituţiile de credit au avut posibilitatea să decidă să ramburseze o parte din resurse la băncile-mamă.
„Dată fiind reducerea creditării în valută, consolidarea nivelului adecvat al rezervelor valutare (33,1 mld. euro la sfârşitul lui august 2016) şi îmbunătăţirea structurii acestora, CA al BNR a decis reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit la nivelul de 10% de la 12% începând cu perioada de aplicare 24 octombrie-23 noiembrie 2016. Măsura vizează continuarea armonizării mecanismului rezervelor minime obligatorii cu standardele şi practicile în materie ale Băncii Centrale Europene şi ale principalelor bănci centrale din statele membre ale Uniunii Europene“, aşa a justificat boardul BNR a doua decizie din acest an de reducere a RMO la valută.