Prosperitatea economică şi socială este influenţată de nivelul de încredere între populaţie, instituţii, clasa politică şi mediul de afaceri, iar investitorii analizează legăturile dintre aceste categorii în momentul în care planifică o investiţie. În ceea ce priveşte România, indicele prosperităţii are o evoluţie volatilă pentru că economia ţării este volatilă, iar lipsa de încredere a oamenilor în instituţii duce la scăderea capitalului social, au spus lideri din mediul academic şi din mediul de business prezenţi ieri la conferinţa „Potenţialul României, de la capitalul de încredere la prosperitate“, organizată de ZF în parteneriat cu BCR.
Dorel Paraschiv, prorector, Academia de Studii Economice din Bucureşti
Un parteneriat puternic între universităţi şi mediul de afaceri poate conduce la stimularea, dezvoltarea şi consolidarea încrederii şi a prosperităţii.
Avem parteneriate pe care le derulăm cu principalele instituţii din business şi această acţiune este organizată cu prilejul parteneriatului pe care îl avem cu Banca Comercială Română.
Fără un capital de încredere, societatea nu va putea avansa.
Încercăm să contribuim la acest pilon prin educaţie, la pilonul educaţie - mediul de afaceri, pentru a-l consolida. Tot acest eşafodaj are la bază o construcţie care se face în timp. Nu avem acest exerciţiu momentan, dar trebuie să lucrăm la acest capitol.
Shanker Singham, director de politici economice la Legatum Institute
Atunci când măsurăm indexul prosperităţii, ceea ce măsurăm nu este doar indicatorul PIB per capita, ci toate aspectele legate de prosperitate, prosperitate economică.
În ultimii 10 ani nu am văzut convergenţa între Europa de Est şi Europa de Vest la nivelul la care ne-am aşteptat. Ce vedem în România este o volatilitate mai mare şi impactul politicilor de investiţii.
Indexul prosperităţii măsoară nouă piloni, printre care sărăcia, mediul de business, sănătatea, educaţia.
Nivelul capitalului social este un aspect îngrijorător şi este ceva la care cei care realizează politicile publice în România trebuie să fie atenţi.
Capitalul social este legat de nivelul de încredere între oameni. Când oamenii au încredere unii în alţii nu există neapărat o creştere a capitalului social, însă aceasta scade când oamenii nu au încredere în instituţii. Există un decalaj între România şi ţările din centrul şi estul Europei. Vedem legăturile între modul în care ţările s-au dezvoltat în procesele de tranziţie şi care au fost factorii care au condus la creşteri în perioada tranziţiilor, care au generat apoi încrederea societăţii în guvern, în mediul de business.
Dacă se dezvoltă capitalul social, dacă dezvoltăm încrederea în societate, rezultatul este că vei genera un mediu de business mai puternic, instituţiile vor fi mai puternice şi calitatea economiei va creşte.
Ce vedem în istoria tranziţiilor în ultimii 20 - 25 de ani este că modul în care s-a făcut tranziţia determină unde suntem acum.
Cred că dacă te uiţi la Europa Centrală şi de Est în ultima vreme ai efectul aderării la UE, care a fost o formă pozitivă de a dezvolta mediul de investiţii.
România trebuie să-şi îmbunătăţească reformele, nu să aştepte noul ciclu de business, să crească şi capitalul social pentru ca investitorii să rămână mult mai mult într-un loc.
Radu Crăciun, preşedinte, BCR Pensii
Dacă ne uităm la regiune, observăm că Europa Centrală şi de Est stă foarte prost la capitolul capital social. Este o moştenire grea şi ţine şi de lipsa de tradiţie democratică a ţărilor din regiune.
Chiar şi cei care consideră că prosperitatea economică a crescut au convingerea că, de fapt, România nu şi-a atins potenţialul de creştere. Creşterea prosperităţii nu a fost răspândită egal pe teritoriul României şi între diferite categorii sociale. Avem patru categorii între care persistă lipsa de încredere: populaţia, clasa politică, instituţii, mediu de afaceri.
Veniturile sunt o consecinţă a evoluţiei economice. România este o ţară în care salariile cresc ca voinicul din poveste.
Unul dintre motivele pentru care economiile vestice se mişcă extrem de greu, în pofida injecţiilor de lichiditate ale băncilor centrale, rate de dobânzi la minimuri record este lipsa de încredere. Nimeni nu investeşte în lipsa de încredere, nu cumpără lipsă de încredere. Toţi economisesc.
Din punctul de vedere al indicelui de prosperitate, România are evoluţia cea mai volatilă dintre toate ţările, iar principala cauză este volatilitatea economică.
România, în vremuri bune, are cele mai mari rate de creştere economică din Europa, însă vestea proastă este că în vremurile rele România are cele mai mari căderi economice din Europa.
În cazul României, avem şi o polarizare geografică. Aici, cuvintele-cheie sunt egalitate de oportunităţi. Nu putem avea o dezvoltare echilibrată atâta timp cât nu avem acces egal la oportunităţi.
Dezvoltarea României aş caracteriza-o ca fiind una spontan haotică, nu organizată. Antreprenorii străini au cules oportunităţi naturale.
