Reducerea TVA-ului la produse alimentare şi servicii de alimentaţie ar trebui să contribuie la ajustarea preţurilor acestor bunuri, dar şi la atenuarea evaziunii fiscale, iar aceste decizii de relaxare fiscal-bugetară vor avea un impact în economia reală mai puternic dacă se vor reflecta asupra cererii de bunuri şi servicii made în România şi mai puţin asupra importurilor, consideră Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Transilvania.
Guvernul a decis astăzi că toate produsele alimentare, băuturile nealcoolice şi serviciile de alimentaţie publică vor avea TVA de 9% de la 1 iunie.
Ajustarea preţurilor ar putea genera majorarea cererii pentru astfel de bunuri şi servicii, dar şi creşterea bugetului alocabil (potenţial) pentru alte categorii de bunuri şi servicii (cu aproximativ 4% şi fără a lua în calcul majorările salariale). Luând în considerare şi relansarea creditării în moneda naţională, dar şi nivelul redus al costurilor de finanţare din economie ar trebui să asistăm la o impulsionare atât a investiţiilor productive, dar şi a consumului, în opinia analistului de la Banca Transilvania.
Însă, perspectiva reducerii TVA-ului la celelalte bunuri şi servicii începând cu 1 ianuarie 2016 ar putea determina unele distorsiuni în deciziile de investiţii şi consum până la finele anului curent, susţine Rădulescu.
“Subliniem faptul că aceste decizii de relaxare fiscal-bugetară vor avea un impact în economia reală mai puternic dacă se vor reflecta asupra cererii de bunuri şi servicii made în România (şi mai puţin asupra importurilor). În ceea ce priveşte impactul asupra inflaţiei menţionăm faptul că declinul preţurilor la bunuri alimentare ar putea fi contrabalansat de dinamica preţurilor la alte bunuri şi servicii (în contextul perspectivelor de accelerare a cererii, pe termen scurt)”.
