Recomandările Legatum pentru creşterea prosperităţii în Europa Centrală şi de Est

♦ Pentru a aduce prosperitatea la nivelul Occidentului, ţările din Europa Centrală şi de Est trebuie să înveţe să renunţe la moştenirea nocivă cu care au plecat din comunism, la corupţie şi neîncredere, şi să repare ceea ce un sfert de secol de lipsă de libertate a stricat, mai ales la nivel social.

1. Crearea unei legături între politicile din domeniul afacerilor şi reforma din domeniul capitalului social

Pachetele de reforme menite să stimuleze mediul de business al regiunii, cum ar fi recentul pachet de măsuri destinat start-up-urilor adoptat în Aus­tria, sau înlesnirea accesului la credit şi re­formarea proceselor politice sunt reco­mandabile. Pentru a asigura succesul deplin al unor astfel de reforme, autorităţile ar trebui de asemenea să acorde atenţie consolidării fundaţiilor capitalului social.

2. Reclădirea încrederii în instituţii

Reclădirea încrederii în instituţiile statului trebuie să înceapă cu măsuri anticorupţie sistematice. Acestea ar tre­bui să includă reafirmarea indepen­denţei juridice, întărirea auditului independent şi un ombudsman cu sprijin financiar şi strategic. Instituţiile trebuie să fie deschise analizelor media şi controalelor pu­blice după cum sunt procedurile de achi­ziţii publice. Trebuie de asemenea să existe reguli mai stricte privind finan­ţările politice. Un model de urmat este Biroul de Anchete Speciale din Lituania. Acesta are o amplă misiune anticorup­ţie, o identitate instituţională relativ au­to­nomă responsabilă în faţa preşedintelui şi parlamentului, cât şi capacitatea şi disponibilitatea de a atrage cooperare internaţională.

3. Reducerea corupţiei administrative

Reducerea cazurilor de dare de mită şi de deturnare de fonduri prin clarifi­carea funcţiilor şi responsabi­lităţilor. Aceasta ar trebui să includă atât redu­cerea proce­durilor inutile, cât şi intro­ducerea unor reguli transparente de recrutare şi exa­minare. Succese recente în acest sens in­clud experimentul e-gu­vern al Estoniei, care recurge la teh­nologie pentru coor­donarea servi­ciilor de guvernanţă şi pu­blice, reducerea pro­ce­durilor birocra­tice, di­minuarea distanţei dintre oficiali şi cetă­ţeni. Rezultatele au inclus o eficienţă admi­nistrativă sporită, un declin dramatic al ca­zurilor de dare de mită şi refacerea încrederii în instituţii.

4. Îmbunătăţirea şi clarificarea reglementărilor privitoare la ONG-uri

Încurajarea asocierii civile şi libertăţii de exprimare sub statul de drept. Guver­nul ar trebui să îmbunătăţească regle­mentările pentru ONG-uri prin asigu­rarea unui mediu transparent, previzibil şi bazat pe reguli. Şi în acest caz Estonia oferă un exemplu promiţător. Potrivit actualului său sistem juridic, ONG-urile sunt împărţite în două categorii: asociaţii nonprofit şi fundaţii, iar ambele sunt reglementate cu legi care oferă definiţii clare şi activităţi permisibile. ONG-urile sunt de asemenea distincte de partidele politice, oferindu-li-se scutiri de taxe şi stimulente.

5. Societatea civilă trebuie invitată să-şi asume mai multe responsabilităţi

ONG-urile trebuie încurajate să-şi diversifice funcţiile. Aceasta include crearea de spaţiu pentru ca acestea să contribuie la tragerea la răspundere a gu­vernului, să participe la procesul ela­borării de strategii şi acoperirea dife­renţelor dintre capacităţile guver­nului şi nevoile sociale. Slovacia a creat Consiliul Guvernamental pentru ONG-uri, menit să îmbunătăţească comunicarea dintre guvern şi organizaţiile civile, cât şi să le încurajeze pe acestea să participe la pro­ce­sele administrative şi luarea de decizii.

6. Încurajarea deliberării civile

Întărirea democraţiei deliberative prin întruniri publice sau grupuri virtuale unde cetăţenii pot discuta sau dezbate probleme de politică publică. Aceasta poate genera o încredere generalizată în rândul cetăţenilor şi politicienilor. Un caz recent de forum civic organizat este Living Memorial din Budapesta, unde cetăţenii sunt chemaţi să se întâlnească pentru a-şi împărtăşi amintirile legate de istoria contemporană a ţării şi să comemoreze membrii familiei decedaţi în timpul războiului.

7. Promovarea cooperării civile internaţionale

Cultivarea şi consolidarea reţelelor dintre ONG-urile locale şi internaţionale pentru o cooperare internaţională sporită şi schimb de informaţii. O platformă importantă este Forumul Civic Euro­pean, unde organizaţiile civile din Euro­pa se reunesc în mod regulat şi discută ex­per­ien­ţele şi evoluţiile legate de pro­mo­varea par­ticipării civice şi dialogului civic atât pe plan local, cât şi european.

8. Valorificarea aptitudinilor diasporei şi ale migranţilor

Europa Centrală şi de Est trebuie nu numai să ofere cetăţenilor săi tineri edu­caţi, mai orientaţi către reformă oportu­ni­tăţi pe plan local, ci şi să valorifice efec­tele de feedback ale migraţiei. Cei care se întorc în ţările de origine pot aduce cu ei aptitudini şi experienţe de muncă necesare pentru impulsionarea creşterii economice locale. Cei care rămân peste hotare pot contribui cu banii trimişi acasă sau transferul de cunoştinţe căpătate în străinătate. Ţările ECE lucrează deja în acest sens. Guvernul lituanian a lansat în 2012 un proiect menit să atragă tineri profesionişti şi studentţi care trăiesc peste graniţe să revină în ţară oferin­du-li-se locuri de muncă în sectorul public. Observând succesul programului, multe alte ţări au urmat exemplul Lituaniei. Sunt necesare eforturi suplimentare în acest domeniu pentru a aduce talentele şi investiţiile înapoi în sectorul privat, nu numai în cel public.