Bănci și Asigurări

Recuperatorii de credite vor să intre pe piaţa împrumuturilor ipotecare. Băncile şi-ar „vinde“ clienţii care nu mai plătesc ratele către recuperatori, dar nu se înţeleg la preţ

Recuperatorii de credite vor să intre acum pe piaţa împrumuturilor ipotecare. Băncile şi-ar „vinde“ clienţii care nu mai plătesc ratele la credite ipotecare la recuperatori, dar nu se înţeleg la preţ cu aceştia

Foto Shutterstock

Autor: Ciprian Botea

26.09.2012, 00:09 3671

Recuperatorii oficiali de creanţe încep să îşi mute interesul de la recuperările simple de credite de consum sau facturi spre piaţa creditelor ipotecare cu probleme, unde businessul este mai mare şi rata de recuperare este mult mai ridicată. Aceştia sunt dispuşi să plătească cel mult un sfert din valoarea garanţiei, dar bancherii vor cel puţin jumătate mai ales că negocierile se poartă doar pe garanţii "bune", cum sunt locuinţele din Capitală sau din oraşele reşedinţă de judeţ.

"Am avut aşteptări optimiste în ceea ce priveşte cumpărarea de portofolii de credite ipotecare, dar deocamdată nu s-a materializat nimic din cauza diferenţei dintre preţul cerut şi cel oferit. Credem că 25% este un preţ corect pentru că odată cu vânzarea băncile evită anumite costuri legate de valorificarea garanţiei şi în plus eliberează o parte din provizioane", afirmă Georg Kovacs, directorul general al recuperatorului EOS KSI şi preşe­dintele Asociaţiei de Management al Crean­ţelor Comerciale (AMCC).

Numai creditele de consum au făcut până acum obiectul tran­zacţiilor dintre bănci şi firmele specializate în recuperarea de creanţe, finanţările garantate cu ipoteci ajunse în neperformanţă fiind gestionate intern sau prin intermediul subsidiarelor specializate.

Creditele de consum se vând la circa 10-12% din valoarea creanţei, potrivit datelor EOS KSI.

Problemele în creştere cu portofoliile de credite ipotecare i-au determinat însă pe bancheri să se gândească şi la varianta externalizării acestor creanţe. Deşi ţin la preţ deocamdată, băncile ar putea deveni mai flexibile pe măsură ce presiunile se acumulează, mai ales că executarea pe cont propriu a unui număr mare de clienţi le-ar afecta vizibil imaginea.

Firmele de recuperare, în schimb, nu au o problemă cu imaginea şi sunt mult mai agresive, având în acelaşi timp oameni specializaţi şi o paletă mult mai largă de proceduri pentru recuperarea debitelor. Acestea au dat în judecată zeci de mii de persoane pentru recuperarea datoriilor, în cele mai multe cazuri fiind vorba de clienţi ai băncilor.

Băncile au scos deja la vânzare mii de locuinţe de la clienţii rău-platnici şi stocul creşte constant pentru că numărul cumpărătorilor este limitat, ceea ce alimenteză optimismul recuperatorilor. În plus, preţul locuinţelor a scăzut foarte mult în ultimii ani pe fondul crizei şi băncile ar putea avea o problemă dacă BNR le va presa să-şi actualizeze valoarea garanţiilor pentru că în acest caz ar trebui să constituie mai multe provizioane.

De exemplu, dacă în 2008 - pe vârful pieţei imobiliare - preţul unui apartament cu trei camere în cartierele bucureştene Colentina, Drumul Taberei sau Titan era circa 130.000 de euro, în prezent preţurile au scăzut spre 60.000 de euro, potrivit indexului imobiliar ZF.

De cele mai multe ori, proprietăţile scoase la vânzare de bănci au preţuri reduse la 75% din valoarea iniţială, semn că s-au găsit cumpărători pentru acestea de la prima licitaţie, dar bancherii sunt reticenţi să scadă preţurile sub acest prag, mai ales că de multe ori suma de recuperat este mai mare decât valoarea garanţiei executate.

Presiunea pe portofoliile de credite ipotecare s-a intensificat în ultimul an pe fondul volatilităţii cursului de schimb, având în vedere că 95% din finanţările acordate de bănci pentru achiziţia de locuinţe sunt în euro, dolari sau franci elveţieni. Sumele restante la creditele în valută ale populaţiei depăşeau un miliard de euro la finalul lunii iulie, fiind în creştere cu 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor BNR.

Bancherii au vândut anul trecut către recuperatorii de creanţe portofolii de credite de circa 700 milioane de euro, la care se adaugă şi creanţele externalizate. La externalizare, portofoliul de creanţe rămâne în proprietatea creditorului, iar firma de recuperare preia doar gestiunea acestuia şi primeşte un comision din volumul încasărilor.

Kovacs spune că în ultimul an volumul creditelor externalizate a scăzut, băncile preferând să-şi scoată cu totul din bilanţuri creanţele respective. Vânzările de creanţe sunt concentrate de obicei în perioada octombrie-decembrie, când băncile încearcă să-şi cosme­tizeze bilanţurile pentru "fotografia" de final de an. De exemplu, în ultimul trimestru din 2011 au fost vândute creanţe de peste 250 milioane de euro, respectiv 35% din volumul înregistrat tot anul.

"Vânzarea de portofolii de credite a fost principalul motor al pieţei de recuperare creanţe anul trecut, pentru că băncile nu mai externalizează foarte mult. Piaţa a crescut cu 10%, fiind sus­ţi­nută de cei câţiva jucători activi pe par­tea de cumpărare", spune şeful EOS KSI. El afirmă că, în medie, durează trei ani înainte ca debitul să fie recuperat.

Băncile sunt alături de firmele din industria telecom principalii clienţii ai recuperatorilor de creanţe. Valoarea pieţei de recuperare a creanţelor s-a ridicat anul trecut la peste 50 mil. euro. Principalii jucători din piaţă sunt, alături de EOS KSI, Kruk, Coface şi Mellon.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO