BNR înclină să dea dovadă de mai mare flexibilitate în monitorizarea băncilor după ce a ajuns la concluzia că schimburile valutare determinate de ajustările de provizioane pentru trecerea la contabilitatea IFRS pot provoca pierderi contabile, depăşirea limitelor de poziţii valutare şi, nu în ultimul rând, o volatilitate mare a cursului de schimb leu/euro.
Aceste mişcări rapide într-o perioadă scurtă au fost legate într-o mică măsură de intrările sezoniere de valută de la românii din străinătate, ci în principal de vânzările de valută făcute de bănci pentru redimensionarea provizioanelor conform noilor cerinţe IFRS pe care le adoptă şi BNR de la 1 ianuarie 2012, deşi la nivel prudenţial va continua să urmărească şi situaţiile după standardele româneşti RAS.
"S-au văzut vânzări de valută legate de ajustările de provizioane la IFRS", confirmă Dorin Badea, directorul trezoreriei UniCredit Ţiriac Bank.
Cu toate că data trecerii la IFRS a fost stabilită din 2009, Banca Naţională şi Ministerul Finanţelor au tot întârziat cu reglementările şi clarificările necesare, astfel că o serie de aspecte au rămas în suspensie chiar până la finalul lui 2011.
Potrivit unor surse bancare, BNR le-a transmis băncilor joia trecută în regim de urgenţă o serie de precizări privind regimul acceptat al poziţiilor valutare în această perioadă de adaptare la cerinţele de provizioane specifice IFRS.
Poziţia valutară într-o deviză reprezintă diferenţa dintre creanţele şi angajamentele băncii în moneda respectivă, fiind expresia riscului valutar pe care şi-l asumă o bancă. La sfârşitul unei zile bancare poziţia valutară totală a unei bănci nu poate depăşi 20% din fondurile proprii ale acesteia. De asemenea, poziţia valutară pe fiecare deviză, în echivalent lei, nu poate depăşi 10% din fondurile proprii.
Practic, BNR s-a gândit de-abia pe 29 decembrie să le transmită băncilor precizări privind calculul poziţiilor valutare după ce a constatat că se poate ajunge la depăşiri ale limitelor de poziţii valutare din cauză că provizioanele pe care băncile trebuie să le constituie după cerinţele IFRS sunt mai mici decât cele pe RAS.
Conform surselor citate, băncile ar putea solicita acordul BNR pentru ca în anumite condiţii specificate să poată depăşi limitele de poziţii valutare prin neluarea în calcul a unor elemente.
Banca centrală a ajuns în ultimul moment la concluzia că eliberarea de provizioane în contextul trecerii la IFRS implică operaţiuni de schimb valutar în volume semnificative, care se pot traduce atât prin pierderi contabile, cât şi printr-o volatilitate sporită a cursului care a şi putut fi remarcată pe finalul lui 2011.
Procesul de trecere la IFRS a rămas o chestiune nebuloasă, puţin explicată la nivel public. La nivel general bancherii afirmă că nu se vor vedea implicaţii asupra rezultatelor financiare. Şi totuşi s-au văzut implicaţii la nivelul cursului de schimb, iar astăzi 3 ianuarie majoritatea băncilor nu lucrează cu clienţii din acelaşi motiv - IFRS. Mai mult, sistemele naţionale de decontare în lei nu funcţionează, prima zi de operaţiuni fiind 4 ianuarie. Implicit, nici bursa nu poate începe anul.
La nivelul pieţei valutare există percepţia că va exista o perioadă de tranziţie privind reglarea provizioanelor şi astfel ar mai putea apărea "anomalii" în evoluţia cursului leu/euro care să nu aibă nicio legătură cu tranzacţiile comerciale, respectiv cu mişcările capitalurilor străine.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
