Depe locul opt în ierarhia pe 2009 a celor mai mari bănci de pepiaţă, Banca Transilvania (BT) a urcat pe patru după datele de la30 septembrie 2010, majorându-şi cota de piaţă de la 5,9% la 6,2%.În 2008, banca deţinea 5,4% din activele bilanţiere ale sistemuluibancar, clasându-se pe locul şapte.
"Locul al patrulea pe piaţa bancară este dovada faptului căpolitica noastră de a continua să acordăm credite a dat roade. Noichiar am creditat anul acesta şi alături de CEC - tot bancăromânească - am compensat restrângerea activităţii multor băncistrăine", a declarat Robert Rekkers, directorul general al BT,într-un interviu pentru ZF.
La nouă luni, banca a raportat o creştere a soldului creditelorcu 8% faţă de nivelul de la sfârşitul lui 2009, net peste mediapieţei. Totuşi, obiectivul fixat la începutul anului era mult maiambiţios, cu o creştere de 17%. "Nu este realizabilă o asemeneacreştere. Este greu să ajungi la creştere de două cifre pentru cănu există nici cerere suficientă, iar mulţi clienţi nu se maicalifică pentru obţinerea unui credit. Pentru trimestrul alpatrulea nu mă aştept la vreun salt spectaculos, dar vom menţinetrendul ascedent. Terminăm anul pe creştere şi la credite, şi ladepozite."
Rekkers susţine că majorarea soldului creditelor nu s-a făcut cupreţul asumării unor riscuri care să ducă la o deterioraresubstanţială a calitaţii portofoliului şi, oricum, banca a avut înultimii doi ani o politică agresivă de provizionare. Pondereacreditelor neperformante (cu restanţe la plată mai mari de 90 dezile) a urcat la septembrie la 6,9%, de la 4,8% la începutulanului.
"Suntem clar sub media pieţei şi avem un grad de acoperire cuprovizioane de 135% pentru că am avut de la începutul crizei opolitică mai agresivă în constituirea de provizioane, atâtdeductibile, cât şi nedeductibile." Şeful BT anunţa încă dindecembrie 2008 constituirea unui provizion nespecific substanţialşi nedeductibil, care a afectat profitul, dar a preîntâmpinatcreşterea neperformantelor.
"Este clar că va continua perioada dificilă în termeni decredite neperformante, care vor deveni mai numeroase. Din păcatecriza nu s-a terminat, iar noi nu suntem imuni, dar sper săcontinuăm cu rezultate echilibrate şi sper că am găsit un drumpentru ca în 2011 să ne meargă mai bine", spune Rekkers, careconduce de opt ani Banca Transilvania şi afirmă că nu are gânduride retragere.
Spre deosebire de majoritatea celorlalţi competitori mari, cuexcepţia BRD şi a CEC, raportează rezultate după standardeleromâneşti de contabilitate, care au cerinţe mai severe în privinţanecesarului de provizioane. Rekkers consideră că adoptareastandardelor internaţionale de raportare la 1 ianuarie 2012 va fibine-venită, inclusiv din raţiuni de aliniere la practicileeuropene.
La nivelul economiei, bancherul olandez care lucrează în Româniade doisprezece ani spune că începe să întrevadă o creştere micăpentru 2011. "Exporturile cresc şi mă bucur că şi prin clienţiiexportatori pe care îi avem - chiar dacă nu mulţi - pot confirma căsunt mai multe comenzi din afară, şi pentru componente auto, şipentru mobilă."
Pe de altă parte, el se arată îngrijorat de ceea ce se întâmplă cuIrlanda. "A fost o suprainvestire în sectorul imobiliar într-o ţarăcare este de fapt doar o insulă, s-a exagerat peste poate, iarbăncile sunt foarte expuse. Este o lecţie situaţia de acolo. BT nua avut însă nici apetitul, nici tipul de finanţare necesar pentru aintra pe dezvoltarea de proiecte imobiliare, ceea ce în zileleacestea ne fereşte de multe probleme."
Prin profilul de business suntem în ochiulfurtunii
Rekkers spune că politica băncii este de a-şi asuma încontinuare "risc românesc", finanţând cu predilecţie IMM-uri dinsectoare productive, comerţ sau construcţii. "Datorită acestuiprofil de business suntem şi noi în «ochiul furtunii», dar neajutăm clienţii de bună credinţă, restructurăm creditele, pentru căne dăm seama că singura cale este să trecem prin criză alături deei."
În strategia pentru 2010, Banca Transilvania şi-a stabilit caobiectiv orientarea şi spre clientela corporate, care generează maimulte venituri şi rezistă mai bine într-o perioadă de criză.
"Creşterea creditului vine acum în mod cert mai mult de pe zonacorporate, cererea de la persoane fizice şi IMM-uri fiind redusă."La sfârşitul lunii septembrie, ponderea creditelor pentru companiiera de aproape 60%. Rekkers remarcă performanţa diviziei pentrumedici, ale cărei afaceri cresc cu două cifre, iar pondereaneperformantelor este redusă. "Şi pentru 2011 aştept creştere decel puţin 20%."
Cât priveşte clientela formată din companii mari, el spune că BTşi-a crescut anul acesta şi expunerea, şi numărul clienţilor, şigradul de sofisticare al produselor şi serviciilor pe care leoferă.
"Facem eforturi să devenim mai sofisticaţi, mai deştepţi, pentrua fi interlocutori valabili pentru această categorie de clienţi.Deja am ajuns să fim luaţi în serios şi avem acces la clienţi maimari." Slăbirea concurenţei a uşurat accesarea unor companii mari -"deşi sunt 40 de bănci pe piaţă, nu mai sunt toate active".
În acelaşi timp, remarcă lupta acerbă pentru companiile de top."Noi nu putem fi foarte agresivi cu preţurile la euro pentru căsuntem o bancă fără mamă care să ne aducă valută ieftină. Rămânem obancă de lei, cu două treimi din bilanţ, iar aici putem fi şi noiagresivi." El spune că în cazul creditelor în euro încearcă săcompenseze deficitul de competitivitate la preţ printr-ooperativitate mai mare şi o înţelegere mai atentă a nevoilorclienţilor.
"Preţul este important, dar şi susţinerea pe termen lungcontează. Nu vrem cotă de piaţă prin preţuri de dumping." Pe dealtă parte, Rekkers susţine că BT rămâne fundamental o bancă pentruIMM-uri, care constituie "baza", în pofida profilului de risc mairidicat al acestei categorii de clienţi.
Ordonanţa 50 ne bagă în aceeaşi oală cu băncile străine,dar noi suntem bancă românească
Şeful BT afirmă că banca va continua să plătească o primă depreţ la depozitele în euro pentru că trebuie să aibă o ofertăatractivă pentru a atrage lichidităţi.
Recent, guvernatorul BNR Mugur Isărescu se declara surprins denivelurile ridicate ale dobânzilor practicate de bănci ladepozitele în euro. "În România este lipsă de euro. Pentru noi,care nici nu avem bancă-mamă, este clar că trebuie să fim atractiviprin preţ şi vom continua politica de a oferi dobânzi mai mari",explică Rekkers.
În acest context, el se declară un adversar al Ordonanţei 50privind contractele de credit, care cere aplicarea unei formule decalcul al preţului creditelor în euro formată din EURIBOR plus omarjă.
"Sper să înţeleagă cineva că unei bănci româneşti nu i se poateaplica automat această concepţie. BT nu este Deutsche Bank, noi nefinanţăm în euro practic ca orice român, adică ceva de genul 4%plus marjă, iar pentru client ar trebui să avem încă o marjă. Nuputem face business la modul acesta."
În schimb, Rekkers susţine că BT nu are probleme cu "comisioaneascunse". "Am avut oferte transparente, nu aici este problemapentru noi, dar vreau să fie clar că nu suntem străini să fim puşiîn aceeaşi oală şi aştept o decizie echilibrată în forma finală aordonanţei."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
