Bănci și Asigurări

Rezoluţie nu înseamnă faliment

Rezoluţie nu înseamnă faliment

Autor: Razvan Voican

28.01.2016, 00:06 1501

Premieră în sistemul asigurărilor: o societate intră în procedura de rezoluţie. În jargonul lumii financiare rezoluţie înseamnă restructurarea unei entităţi - bancă sau societate de asigurare - de către o autoritate competentă, prin utilizarea unor instrumente clar definite, pentru menţinerea continuităţii funcţiilor critice ale entităţii în cauză, a stabilităţii pieţei şi pentru protejarea intereselor consumatorilor.

România are de anul trecut suportul legal pentru a interveni cu instrumente de rezoluţie şi în cazul companiilor de asigurări, în condiţiile în care la nivel european există un cadru comun de reacţie a autorităţilor de supraveghere aplicabil numai băncilor.

Realitatea este că pionieratul legislativ a fost motivat de existenţa unor potenţiali candidaţi pentru intrarea în rezoluţie. În cazul Astra legea privind redresarea şi rezoluţia asigurătorilor a venit prea târziu, dar pentru Carpatica furnizează tocmai suportul pentru evitarea unui nou şoc pe o piaţă a asigurărilor RCA deja extrem de încordată.

Un asigurător nu este o simplă societate comercială, ci poate ajunge să joace un rol complex în structura sistemului financiar, în economie, dar şi la nivel social.  De aici şi raţiunea procedurii de rezoluţie: să fie folosite toate instrumentele disponibile pentru evitarea distrugerii de valoare, a costurilor şi tensiunilor care pot interveni atunci când se intră în procedura standard a falimentului.

Ce nu înseamnă rezoluţia? Nu înseamnă salvarea în totalitate a societăţii care ajunge în această fază, pentru că, aşa cum prevede legea rezoluţiei, procedura implică utilizarea a trei tipuri de instrumente: vânzarea activităţii şi a portofoliului, instituţia-punte şi separarea activelor viabile de cele proaste. Dar în etapa incipientă în care se află rezoluţia declanşată la Carpatica intervine un amendament:  dacă acţionarii completează necesarul de capital cerut de lege, din surse proprii sau cu participarea unui investitor român sau străin, în intervalul de 6 luni stabilit de Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară, planul de rezoluţie nu mai are efect.

Carpatica Asig vinde din 2012 încoace peste un milion de poliţe RCA pe an şi ca atare deţine o poziţie sensibilă în acest ecosistem al asigurărilor obligatorii. Însă creşterea rapidă a cotei de piaţă pe segmentul RCA a antrenat un dezechilibru financiar care s-a cronicizat, reflectându-se în patru ani consecutivi cu pierderi crescânde şi erodări ale capitalului pentru care managementul şi acţionarii nu au găsit soluţii nici măcar în cadrul aplicării planului de redresare pe parcursul lui 2015. Când valoarea obligeţiilor ajunge să întreacă an de an volumul activelor, iar modelul de business centrat pe un singur produs se sufocă sub presiunea ieşirilor de lichiditate, diagnosticul tehnic nu este greu de pus. Şi a fost pus de către supraveghetori, care au îndemnat constant la găsirea unei soluţii de recapitalizare.

Există însă şi alte dimensiuni de luat în calcul, de la dezechilibrul cu care se confruntă piaţa RCA şi până la raţiunea de menţinere în funcţiune a unei infrastructuri de plată a daunelor care acoperă totuşi la un anumit nivel nevoile asiguraţilor. Aşa că la capătul unei analize atente, Carpatica a intrat în procedură de rezoluţie şi nu de insolvenţă.

Plictisite de propriul pesimism, casandrele au profeţia pregătită: rezoluţia nu face altceva decât să lungească boala în situaţia Carpatica. Urmările vor fi aceleaşi ca în cazul Astra.

Ei bine, mecanismul de rezoluţie a fost legiferat anul trecut tocmai cu gândul ca urmările să nu fie în mod automat aceleaşi pentru nicio societate intrată în derivă.

Rezoluţia permite evitarea unei bruscări a pieţei prin sistarea serviciilor oferite de un asigurător cu poziţie semnificativă, oferă cadrul pentru evaluarea obiectivă a activelor acestuia, pentru curăţarea portofoliului şi salvarea segmentelor sănătoase. 

Carpatica Asig are şansa de a beneficia de noile instrumente legale, iar ASF se va asigura că această şansă este şi fructificată.

Răzvan Voican este consilier al preşedintelui ASF Mişu Negriţoiu

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO