Cele mai importante zece şantiere de autostrăzi din ţară, cu o lungime cumulată de circa 250 de kilometri, au consumat deja 1 miliard de euro din cele 1,8 miliarde de euro cât ar urma să coste în final, dar sunt încă departe de finalizare. Ritmul de construcţie a încetinit puternic în perioada 1 februarie - 1 martie, în ciuda unor condiţii meteo favorabile, care ar fi trebuit să impulsioneze reluarea lucrărilor. Reducerea ritmului de lucru survine şi în contextul în care investiţiile programate pentru anul acesta în infrastructura rutieră sunt destul de mici.
Cele zece şantiere de autostrăzi din ţară au înaintat, în medie, cu doar 1,9% în intervalul 1 februarie-1 martie, arată o analiză a ZF pe baza datelor transmise de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Anterior, în perioada 1 noiembrie-1 februarie, aceste şantiere au avansat în medie cu 2,5% pe lună, în ciuda condiţiilor meteo nefavorabile.
Chiar dacă februarie a fost o lună cu vreme relativ blândă, în care constructorii puteau să reînceapă lucrările pe şantiere, ritmul de construcţie a încetinit puternic. În acelaşi timp, şi sumele destinate finanţării infrastructurii rutiere au fost drastic reduse, iar acest lucru se vede în banii pe care companiile de construcţii i-au încasat în luna februarie de la CNADNR, doar câţiva constructori reuşind să mai primească câteva milioane de euro. Un exemplu în acest sens sunt italienii de la Tirrena Scavi, Societa Italiana per Condotte D'Acqua şi Cossi Costruzioni, care au primit aproape 6 milioane de euro în luna februarie pentru autostrada Lugoj-Deva, lot 1, arată datele de la CNADNR.
Şantierele de autostrăzi care se află în prezent în lucru au consumat până la începutul lunii martie peste 1 miliard de euro, echivalentul a aproape 60% din valoarea totală a contractelor, de 1,75 miliarde de euro. Tot la 60% se ridică, în medie, şi stadiul fizic al celor circa 250 de kilometri de autostrăzi aflaţi în prezent în construcţie.
O mare parte dintre ei, 150 kilometri, ar fi trebuit să fie gata în luna aprilie a acestui an, însă vor fi inauguraţi cu cel puţin câteva luni întârziere, unul dintre motive fiind finanţarea precară, după cum anunţau recent constructorii. Plata cu întârziere a lucrărilor, precum şi diferitele probleme întâlnite pe şantier, printre care devierile de utilităţi, au condus la amânarea termenelor de finalizare a autostrăzilor.
Autostrăzi precum Suplacu de Barcău-Borş sau primii 6,5 kilometri ai tronsonului Bucureşti-Ploieşti au continuat să stagneze în perioada 1 februarie-1 martie, în contextul în care momentan aceste şosele au rămas fără finanţare pentru continuarea lucrărilor. Astfel, autostrada Suplacu de Barcău-Borş rămâne o enigmă în privinţa termenului de finalizare, în condiţiile în care de mai bine de un an aproape stă pe loc la un stadiu fizic de execuţie de circa 50%. Chiar şi aşa, americanii de la Bechtel, care o construiesc, continuă să încaseze sume importante de la CNADNR, în cea mai mare parte fiind vorba de restanţe şi nicidecum de bani care să asigure reluarea lucrărilor. O situaţie specială o au şi primii 6,5 kilometri din autostrada Bucureşti-Moara Vlăsiei (practic, tronsonul dintre Şoseaua Petricani din Capitală şi Centura Bucureştiului), care momentan a rămas fără finanţare şi pe care lucrările stagnează de câteva luni bune la un stadiu de doar 11%, potrivit datelor CNADNR.
Pe de altă parte, cele mai mari ritmuri de lucru în luna februarie au fost consemnate pe tronsonul al treilea al autostrăzii Orăştie-Sibiu, precum şi pe autostrada Deva-Orăştie, care au înaintat cu 6,8%, respectiv 6,5%. De altfel, autostrada cu cele mai mari şanse de finalizare în următoarea perioadă este Deva - Orăştie, cu o lungime de 32,5 kilometri. Tronsonul de 15 kilometri dintre Deva şi Simeria a fost dat deja în folosinţă din luna decembrie, iar CNADNR, dar şi unul dintre constructorii autostrăzii, firma austriacă Strabag, au dat asigurări că pe 10 mai vor deschide circulaţia pe întreaga rută dintre Deva şi Orăştie.
Următoarele "la rând" ar fi lotul doi din autostrada Nădlac-Arad, cu o lungime de 16,6 kilometri, precum şi Orăştie-Sibiu, lot 1 (24 kilometri), drumuri care ar urma să fie inaugurate în august, potrivit constructorilor.
Speranţele constructorilor merg anul acesta şi către cei aproape 100 de kilometri de autostrăzi de pe Coridorul IV paneuropean ce au fost scoşi la licitaţie în vara anului trecut şi pentru care nu au fost anunţaţi câşigătorii nici până acum. Recent, Dan Şova, ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură, în subordinea căruia intră şi CNADNR, spunea că cel mai probabil la mijlocul lunii aprilie se vor anunţa constructorii acestor autostrăzi cu o valoare estimată la 900 de milioane de euro.
În altă ordine de idei, în prezent CNADNR se află şi în plin proces de selecţie a unui investitor privat care să finanţeze, să construiască şi să întreţină autostrada Comarnic-Braşov şi inelul de centură sud al Capitalei, ce va fi realizat la standard de autostradă.
Autostrada Suplacu de Barcău - Borş
Autostrada Suplacu de Barcău-Borş, construită de americanii de la Bechtel, nu a înaintat nici măcar cu un centimetru în luna februarie.
Mai mult, în întreg anul 2012 acest tronson de autostradă a avansat cu echivalentul a circa 600 de metri, în timp ce americanii au continuat să încaseze sume importante.
Numai în 2012, Bechtel a primit de la CNADNR circa 76 de milioane de euro, majoritatea banilor fiind însă restanţe ale statului român faţă de americani.
În prezent, autostrada este construită doar pe jumătate.
Autostrada Bucureşti-Moara Vlăsiei (primii 6,5 km)
Lucrările pe primii 6,5 kilometri din autostrada Bucureşti-Moara Vlăsiei se află la un stadiu de 11% de câteva luni bune, în contextul în care CNADNR spune că "lucrările de construire au fost suspendate din cauza insuficienţei alocaţiei bugetare". Tronsonul, care se întinde între Capitală şi centura Bucureştiului (în dreptul localităţii Ştefăneştii de Jos) este vital pentru legarea oraşului de restul autostrăzii Bucureşti-Ploieşti, care în prezent este finalizată. Pentru a intra pe autostrada Bucureşti-Ploieşti, şoferii sunt nevoiţi în prezent să ajungă mai întâi pe centură. Autostrada Bucureşti-Moara Vlăsiei este realizată de firmele italieneşti Pizzarotti şi Tirrena Scavi şi este singura autostradă din ţară cu câte trei benzi pe fiecare sens de mers.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
