Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a făcut astăzi un pas înapoi şi a coborât la 1,83%, faţă de 1,84% vineri, în timp ce ROBOR la 6 luni, folosit în special în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei, a stagnat la 1,99%.
La începutul lunii septembrie ROBOR la trei luni era cotat la 0,92%, iar la începutul acestui an era de 0,87%. Ulterior, indicele a urcat constant, în contextul crizei de lichiditate de pe piaţă, până la 1,8% pe 3 octombrie, când BNR a intervenit plasând 9,3 mld. lei în piaţă. În următoarele zile ROBOR a oscilat între 1,78% şi 1,79%, dar a revenit pe creştere spre finele săptămânii trecute.
Potrivit lui Dan Bucşa, lead economist al UniCredit Bank pentru Europa Centrală şi de Est, creşterea indicelui ROBOR din ultima perioadă, în contextul crizei de lichiditate, a fost de natură „fiscală“ şi este temporară, amintind inclusiv de plata de dividende suplimentare la buget de către companiile de stat care, proces care a contribuit la golirea pieţei de lichidităţi. Însă, în ultimele luni ale anului, statul cheltuieşte masiv, amplificând lichiditatea din piaţă. ”Când guvernul va cheltui, lichiditatea se va reface în piaţă, iar ROBOR va scădea spre 1%, chiar sub 1%, depinde şi de presiunea pe curs. Din 2018, însă, este clar că ROBOR va ajunge la un nivel semnificativ mai mare ca în 2017“.
Suma ţinută de bănci la BNR a coborât în septembrie la cel mai scăzut nivel din ultimii aproape doi ani. Nivelul scăzut al sumelor ţinute la BNR reflectă în mod uzual şi un nivel modest al lichidităţii în sistem, situaţie vizibilă şi la nivelul dobânzilor de pe piaţa interbancară, care au început să crească din toamnă. Un nivel mai scăzut al lichidităţii a fost înregistrat în 2015, când sumele depuse de bănci la BNR prin facilitatea de depozit pe o zi coborâseră şi sub 1 mld. lei.
