Leul a pierdut ieri teren în faţa monedei europene, cursul urcând la 4,52 de lei/euro, cu 0,13% peste nivelul atins în şedinţa precedentă, în timp ce faţă de dolar moneda naţională a câştigat aproape 1%. Pe de altă parte, indicatorul Robor cu scadenţă la trei luni, referinţă pentru costul creditelor în lei, s-a poziţionat în ultima perioadă de timp pe o pantă descendentă, iar ieri a staţionat la minimul istoric de 0,98% pe an. Astfel, cursul a avut o mişcare în sens invers faţă de dobânda la lei.
Cursul leu/euro a a închis anul 2015 la cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani, de 4,52 de lei, iar cotaţia leu//dolar a atins maximul ultimilor zece ani, trecând peste pragul de 4 lei/dolar. Robor închisese 2015 la nivelul de 1,02% pe an.
Analiştii vorbesc mai degrabă de o mişcare naturală, decât de o schimbare de strategie, în condiţiile în care activitatea de creditare în lei avansează mai repede decât cea în valută.
Scăderea costului leilor este dată de politica de relaxare monetară a BNR, prin care instituţia doreşte să impulsioneze creditarea în monedă românească, dar şi de poziţionarea în teritoriul negativ a inflaţiei, influenţată de scăderea TVA. Totodată, preferinţa clienţilor s-a orientat după perioada de criză spre creditele în lei întrucât s-a observat cât de puternic poate fi riscul valutar.
„Evoluţia divergentă a salariilor şi trendurile de productivitate ar putea de asemenea să conducă la presiuni ascendente asupra inflaţiei. Împrumuturile în lei, care au avansat într-un an cu 18,7% trase în sus de accelerarea creditelor de consum, complică eforturile BNR de a găsi un echilibru“, scrie Ciprian Dascălu, economistul-şef al ING, într-o notă de studiu.
Soldul creditului în lei s-a majorat în noiembrie la 111 miliarde de lei, un nivel maxim istoric, cu 19% peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce împrumuturile în valută s-au diminuat cu 11%.
Avansul creditării în lei a fost susţinut în mare parte de creditarea către clienţii persoane fizice, care s-a majorat cu 30%, la aproape 52 mld. lei. Creditarea în lei către companii a crescut cu 10%, primul ritm de creştere format din două cifre din ultimii ani, la 59 mld. lei.
Defalcat, creditarea în valută pentru persoane fizice s-a diminuat cu 10% la aproape 56 mld. lei, în timp ce finanţările în altă monedă decât leul care au mers către companii au ajuns la finele lunii noiembrie la 51,7 mld. lei, cu 11% peste nivelul din aceeaşi perioadă din 2014.
O contribuţie importantă la avansul creditării în lei au avut-o şi ofertele tot mai agresive ale băncilor pentru creditele în această monedă, dar şi programul Prima casă. Totodată, bancherii au revenit asupra modalităţii de acordare a creditelor de consum „cu buletinul“, măsură pe care o practicau în anii de boom ai economiei. Astfel, în unele oferte ale băncilor se găsesc credite de consum acordate chiar şi în 15 minute în baza unui parteneriat cu Fiscul, clientul având nevoie doar de actul de identitate.
