ANALIZĂ

România diferenţelor: prăpastia bunăstării nu se deschide doar între România şi vestul Europei, ci şi între regiunile României

13 mar 2018 Autor: Iulian Anghel

♦ În 2007, fostul comisar european pentru dezvoltare regională Danuta Hubner a fost întrebată de reporterul ZF dacă nu există pericolul ca fondurile UE să adâncească diferenţele între regiuni, având în vedere că unele vor fi capabile să ia fonduri europene şi altele mai puţin capabile. Nici vorbă, a răspuns ea, fondurile regionale sunt destinate să reducă diferenţele, nu să le adâncească. La zece ani de atunci, realitatea este că disparităţile dintre regiunile României se adâncesc, asta şi pentru că fondurile UE pentru infrastructură merg în regiunile bogate, nu în cele sărace.

De la aderarea la UE şi până în 2016, indicele disparităţilor regionale faţă de nivelul naţional, între cele opt regiuni de dezvoltare ale României, a crescut în cinci dintre acestea. Dacă Bucu­reştiul şi-a majorat nivelul faţă de medie, patru regiuni au pierdut procente faţă de medie, în vreme ce o regiune – Vestul – şi-a pierdut avantajul şi a ajuns la nivelul de dezvoltare al mediei.

Avansul puternic al regiunii Bucureşti-Ilfov distorsionează, într-un fel, cifrele, dar un lucru care nu poate fi contestat este că diferenţele de dezvoltare între regiuni se adâncesc într-un fel care ar putea să devină foarte greu de gestionat în viitor, uitându-ne doar la ce se întâmplă în Spania sau Italia, unde diferenţele de dezvoltare între regiuni provoacă tensiuni politice majore. Şi în România s-a văzut, la fiecare rundă de alegeri, o împărţire a votului în funcţie de nivelul de dezvoltare, dar la nivel politic acest lucru nu a creat tensiuni, deocamdată.

Datele Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) privind indicii de disparitate regionali calculaţi prin raportarea nivelului regional la nivelul naţional arată că regiunea Bucureşti - Ilfov era în 2007, anul aderării la UE, la 217% faţă de media naţională. În ultimele date ale Eurostat, pentru 2016, publicate în urmă cu două săptămâni, Bucureştiul este la 238% din media naţională (237% în raportul privind disparităţile regionale al Comisiei Naţionale de Prognoză). Păstrând aceleaşi serii de date: Regiunea Nord-Est era în 2007 la 66% din media naţională şi a ajuns, în 2016, la 60% din această medie. Regiunea Nord-Vest a scăzut de la 93% la 88%, regiunea Vest şi-a pierdut din avantaj, scăzând de la 111% la 100%, regiunea Centru, care era peste medie, a căzut de la 103% la 93%, iar Sud-Vest Oltenia a pierdut procente însemnând, în 2016, 72% din media naţională faţă de 80% în 2017.

Recuperarea este marginală. Regiunea Sud-Est a crescut de la 85% la 88%, iar Sud- Muntenia a stagnat la 81% (de fapt a crescut cu 0,7%). Acum, sigur, PIB-ul ţării creşte, la fel al regiunilor. Ceea ce reflectă acest set de date este însă creşterea inegală a ţării. Bucureşti-Ilfov, cea mai bogată regiune, a avut în 2016 un PIB/capita de 70% din media UE (30% în cazul României) şi un PIB/capita în PPS (pa­ritatea puterii de cumpărare) de 139% din me­dia UE, fiind singura regiune a României care, la PIB/capita în PPS, este peste media UE. În aceeaşi vreme, două dintre regiunile ţării sunt între cele mai sărace zece regiuni din UE.

Cu un PIB/capita în PPS de doar 36% din media UE, regiunea Nord-Est (judeţele Iaşi, Suceava, Bacău, Neamţ, Botoşani şi Vaslui) este a cincea cea mai săracă regiune din UE. Cu un PIB/capita în PPS de 42% din media UE, regiunea Sud-Vest Oltenia (ju­de­ţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâl­cea) se află pe locul şapte în acest clasament bunăstării regiunilor UE, în vre­me ce Regiunea Sud-Muntenia (ju­de­ţele Argeş, Pra­­hova, Dâm­bo­viţa, Teleor­man, Giur­giu, Ia­lo­miţa şi Călăraşi), cu un PIB/capita în PPS de 46% din media UE, se află pe locul al dois­pre­­zecelea între ce­le mai sărace regiuni din Uniune.

În 2007, aflată într-o vizită la Sibiu, fostul comisar european pentru dezvoltare Danuta Hubner a fost întrebată de reporterul ZF dacă nu există pericolul ca fondurile UE să adâncească diferenţele între regiuni având în vedere că unele vor fi capabilă să ia fonduri şi altele mai puţin capabile. Nici vorbă, a spus ea, există mecanisme care vor împiedica acest lucru pentru că fondurile regionale sunt destinate să reducă diferenţele, nu să le adâncească. La zece ani de atunci realitatea nu i-a dat dreptate fostului demnitar european. Şi din realitate face parte şi observaţia că fondurile UE, mai ales cele pentru infrastructura rutieră sau feroviară, merg în regiunule bogate şi nu în estul sau sudul sărac. Adâncirea disparităţilor vine şi de aici.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.03.2018

 
Cuvinte cheie:
romania
, regiuni
, refuz
, diferente
, bunastare
, deschidere
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide