Bănci și Asigurări

România este în topul vulnerabilităţii la riscul ca băncile din zona euro să repatrieze capitaluri

România este în topul vulnerabilităţii la riscul ca băncile din zona euro să repatrieze capitaluri

Autor: Razvan Voican

27.10.2011, 00:08 1394

România este a patra ţară din lume din punctul de vedere al vulnerabilităţii în cazul în care băncile din zona euro decid să-şi reducă expunerile, cu un nivel al datoriilor către aceşti creditori de circa 38% din PIB, potrivit unei analize a britanicilor de la Barclays bazate pe datele Băncii Reglementelor Internaţionale.

Cea mai vulnerabilă este Ungaria, ale cărei datorii faţă de bănci europene se apropie de 80% din PIB, urmată de Marea Britanie şi la o distanţă semnificativă de Polonia, cu peste 40% din PIB.

Conform estimărilor autorităţii bancare europene, băncile din zona euro ar avea nevoie de capital suplimentar de circa 100 de miliarde de euro. De unde să ia aceşti bani şi cu ce costuri? Precedentele majorări operate în ultimii trei ani au arătat cât de dificil este de strâns bani de la acţionarii existenţi sau de pe piaţa de capital şi tocmai din acest motiv s-a ajuns la implicarea statelor sau a unor acţionari din afara Europei.

Analiştii Barclays consideră că în acest context una dintre opţiunile pe care băncile le pot lua în calcul o constituie reducerea expunerilor de pe alte pieţe pentru ajustarea bilanţurilor.

"Există indicii empirice care sugerează că în ultima săptămână mai multe bănci europene au recurs la repatrieri de capital, însă dovezile palpabile sunt foarte puţine."

Datele statistice privind gradul de vulnerabilitate nu fac decât să arate unde a dus modelul de banking practicat în ultimul deceniu pe principalele pieţe din regiune în care băncile din zona euro au ocupat poziţii dominante şi nu au făcut decât să acopere foamea de finanţare cu fonduri din Vest mai ieftine. România a intrat în acest curent mai târziu decât Ungaria şi Polonia, iar criza a retezat spirala creditării, însă chiar şi aşa a fost suficient ca să ajungă la o dependenţă dramatică faţă de băncile zonei euro.

Singurul element care susţine România în relaţia cu unele bănci străine este dezvoltarea unui grad reciproc de dependenţă, iar cel mai puternic exemplu este cel al legăturii create între România şi banca austriacă Erste Group, care controlează BCR şi îşi dispută cu francezii de la Société Générale poziţia de cel mai important finanţator al bugetului.

Cu alte cuvinte, dacă băncile austriece Erste şi Raiffeisen ar decide să-şi retragă banii din România, nu ar face decât să-şi compromită grav propriul business. Pe de altă parte, în economia unor grupuri bancare mult mai mari precum Société Générale sau UniCredit afacerile bancare din România au o pondere redusă, astfel că în cazuri extreme renunţarea la acestea nu ar avea un impact la fel de puternic ca în cazul băncilor austriece.

Pe de altă parte, experienţa din 2009 arată că principalele bănci străine nu au retras în mod semnificativ finanţări de pe piaţa locală, însă atunci exista şi ancora acordului de la Viena, care fără a antrena obligaţii de tip contractual, a funcţionat în baza unui cod al onoarei întărit de ochii Comisiei Europene şi ai FMI.

De această dată se pune problema unui angajament de menţinere a expunerilor faţă de întreaga regiune şi care să fie solicitat de la nivelul liderilor întregii Uniuni Europene.

În 2009 FMI şi Comisia Europeană au girat o înţelegere prin care BNR elibera fonduri băncilor din rezervele minime obligatorii, iar acestea plasau banii în titluri de stat şi alte instrumente ale Ministerului Finanţelor pentru susţinerea bugetului şi refinanţarea datoriei publice. Rămâne de văzut ce fel de stimulent ar putea primi acum pentru a se angaja să-şi menţină expunerea pe toată regiunea.

Surse de pe piaţă afirmă că FMI nu se află în prezent în avanspostul discuţiilor privind resuscitarea acordului de la Viena, iar autorităţile române nu i-au solicitat deocamdată sprijinul în acest sens.

Un semnal privind reducerea apetitului străinilor pentru expuneri pe România a fost scăderea în luna august a volumului de titluri de stat deţinut de nerezidenţi cu echivalentul a peste 100 de milioane de euro comparativ cu luna iulie, când fusese atins un vârf istoric de aproape 12 mld. lei (2,85 mld. euro).

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO