România în statisticile Eurostat: Cele mai mici venituri în PIB, cei mai mulţi muncitori în agricultură, locul 23 în UE la numărul de bănci

22 iun 2018 Autor: Iulian Anghel

Eurostat, oficiul european de statistică al Comisiei Europene, a publicat joi un studiu statistic, „Economia europeană de la începutul mileniului“ - un portret statistic, destinat nespecialiştilor care, spun autorii, îşi propune să arate într-un mod interactiv situaţia economiei în statele membre şi permite o comparaţie mai uşoară între ţări. Sunt ilustrate „extremele“ şi în unele dintre acestea apare şi România aşa cum a evoluat ea din 2000 încoace. Care sunt principalele tendinţe ale economiei în Uniunea Europeană şi în statele membre ale acesteia din 2000 încoace - se întreabă Eurostat? Cum au evoluat produsul intern brut (PIB), investiţiile şi consumul? Ne-am confruntat cu o inflaţie ridicată sau preţurile au fost stabile? A scăzut şomajul?  

Economia şi dobânzile

l Economia europeană a cunoscut o reducere semnificativă a ratelor dobânzilor pe termen lung începând cu 2011. În UE, rata medie a fost de 5,3% la începutul lui 2000, fluctuând între 4% şi 5% până în 2011. De atunci, aceasta a scăzut constant până la 1,3% în 2017. În 2017, ratele au variat de la 0,3% în Lituania şi Germania şi 0,5% în Danemarca, Luxemburg şi Olanda până la 3% în Portugalia, 3,4% în Polonia, 4% în România şi 6% în Grecia.

Numărul de bănci

l Din 2008 încoace, numărul băncilor din UE a scăzut continuu ca urmare a fuziunilor în sectorul bancar. În 2016, în UE erau 6.596 de bănci, în scădere cu 23% faţă de 2008. În 2016, statul membru cu cea mai mare parte a băncilor a fost Germania (1.700, adică 26% din totalul băncilor din UE). Cu 37 de bănci, România se situa pe locul 23 în UE.

Întreprinderile

l În UE, în 2015 au fost în total 23,5 milioane de întreprinderi nefinanciare, dintre care 98,7% erau mici (0-49 persoane angajate), 1% erau medii (50-249 persoane angajate) şi doar 0,2% erau mari (peste 250 de angajaţi). Acestea din urmă angajează însă 33% din forţa de muncă şi generează 44% valoarea adău­gată totală. În 2015, cea mai mare parte a va­lorii adăugate generate de între­prinderile mici a fost înregistrată în Malta (59%), Italia (50%) şi Estonia (49%). La polul opus, cea mai mare parte a valorii adăugate  generate de întreprinderile mari a fost observată în Regatul Unit (50%), Polonia (49%) şi România (48%).

Venituri şi cheltuieli bugetare

l Veniturile din impozite şi contribuţii sociale ca pondere din PIB, care reflectă povara fiscală a unei ţări, au crescut uşor de la începutul mileniului, de la 38% în 2002 la 40% în 2013 şi apoi au rămas stabile.

Dintre statele membre, Franţa şi Danemarca au avut anul trecut cele mai mari venituri bugetare ca procent din PIB, ambele cu 47% din PIB, iar cele mai mici Irlanda (24% din PIB) şi România (26% din PIB).

l În privinţa surplusului şi a deficitului bugetar, jumătate dintre ţările UE sunt pe excedent şi jumătate pe deficit.

În 2017, cele mai mari deficite au fost înregistrate în Spania (-3,1%), Portugalia (-3%), România (-2,9%) şi Franţa (-2,6%). Cele mai mari surplusuri au înregistrat Malta ( plus 3,9%), Cehia (plus 1,6%) şi Luxemburg (plus 1,5%).

Munca temporară

l Între 2002 şi 2017, posibilitatea de a-ţi găsi un loc de muncă pe durată nede­ter­minată a scăzut uşor, proporţia an­ga­ja­ţilor temporari în UE crescând de la 11% în 2002 la 13% în 2017. Ponderea totală a an­gajaţilor temporari a variat printre sta­tele membre, cele mai mari rate fiind înre­gis­trate în Polonia şi Spania (26%), Por­tugalia (22%) şi Croaţia (20%), iar cele mai scăzute în România (1%), Lituania (2%), Estonia şi Letonia (ambele 3%).

Serviciile şi agricultura

l Trecerea la o economie a serviciilor este o tendinţă pe termen lung observată deja în UE în a doua jumătate a secolului al XX-lea. În 2017, ocuparea în servicii a re­prezentat 74% din totalul locurilor de muncă în UE, comparativ cu 66% în 2000. Nu peste tot e la fel însă. De pildă agri­cul­tu­ra este o preocupare înaltă încă. Dintre statele membre, ponderea ocu­pă­rii forţei de muncă în agricultură în 2017 a fost cea mai ridicată în România (24% din to­talul ocupării forţei de muncă), Bul­ga­ria (19%), Grecia (11%) şi Polonia (10%).

Preţurile

l În 2017 România a avut cele mai mici preţuri din UE la alimente. În privinţa preţurilor la bunuri şi utilităţi a fost, după Bulgaria, ţara cu cele mai mici preţuri din UE (52% din media preţurilor din UE).

Riscul de sărăcie

l Criza a accentuat riscul sărăciei şi al excluziunii sociale. Cu o rată de 38,8%, România este pe locul al doilea în UE, după Bulgaria (40,4%), în privinţa riscului să­răciei şi al excluziunii sociale. Cel mai redus risc a fost înregistrat anul trecut în Cehia (13,3%).

Locuinţe

l România este ţara din UE cu cei mai mulţi proprietari de locuinţe (96%), ur­mată de Lituania şi Croaţia, cu câte 90%. Cei mai puţini proprietari de lo­cuniţe sunt în Germania (52%), Austria (62%), UK şi Danemarca (63%).

Veniturile bugetarilor

l Venituri brute lunare în adminis­tra­ţia publică au fost în medie în UE, în 2014, de 2.600 de euro. Cele mai mari venituri au fost în Danemarca (4.500 de euro), Irlanda (4.300 de euro), Suedia (3.700 de euro), iar cele mai mici în Bulgaria (500 de euro), România (600 de euro) şi Ungaria (700 de euro).

 

 

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 22.06.2018

 
Cuvinte cheie:
uniunea europeana
, romania
, banci
, statistica
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide