Legea dării în plată, prin care debitorul care consideră că nu mai poate onora datoriile către bancă poate renunţa definitiv la plata ratelor la credit prin cedarea dreptului de proprietate al bunului respectiv, va fi votată astăzi sau mâine în plenul Senatului, pentru ca ulterior să intre în discuţie la Camera Deputaţilor.
Astfel, în această săptămână va fi decis viitorul legii care ţine capul de afiş al agendei publice încă din toamna anului trecut. Legea a fost criticată vehement de bancherii din România şi a ajuns în decembrie (după ce a fost votată în Parlament pe 25 noiembrie, deci la doar o lună) şi pe masa Băncii Centrale Europene, care a atras atenţia că efectele acestei legi ar putea „implicaţii negative cu un potenţial impact asupra profitabilităţii, capitalizării precum şi asupra costurilor totale şi a condiţiilor de creditare“.
Legea dării în plată, iniţiată de deputatul PNL Daniel Zamfir cu ajutorul avocatului Gheorghe Piperea, a stârnit dezbateri aprinse încă din toamna anului trecut.
Acţionarii celor mai mari patru bănci din sistem, Erste (BCR), SocGen (BRD), Raiffeisen (Raiffeisen), UniCredit (UniCredit), au transmis preşedintelui Klaus Iohannis solicitarea de a retrimite legea în Parlament pentru reexaminare, ceea ce preşedintele a şi făcut în decembrie 2015.
După ce Zamfir a luat în considerare unele dintre propunerile solicitate de preşedintele României, cum ar fi faptul ca de lege să beneficieze clar doar consumatorii, şi nu şi dezvoltatorii imobiliari, discuţiile şi dezbaterile televizate pe această temă au început să fie tot mai virulente. Au fost nenumăratele opinii transmise de bancheri, analişti economico-financiari, dar şi de economiştii-şefi ai unor bănci, care atrăgeau atenţia cu privire la efectele negative ale acestei legi. După câteva încercări eşuate de organizare a unor proteste ale unor clienţi bancari nemulţumiţi de tergiversarea discuţiilor cu privire la mult discutata lege, a fost rândul băncilor să reacţioneze efectiv la lege. Astfel, la finele lunii ianuarie, o bancă din sistem a luat prin surprindere piaţa şi este posibil să fi deschis astfel „o cutie a Pandorei“ şi probabil drumul şi pentru alte instituţii de credit locale.
Raiffeisen, un jucător de top cinci din sistem, a majorat la finele lunii ianuarie avansul solicitat pentru creditele imobiliare de la 15% la 35% pentru segmentul finanţărilor în lei şi de la 25% la 40% pentru cele în euro „până la clarificarea legislaţiei cu impact în domeniul împrumuturilor cu garanţie imobiliară“.
Decizia băncii a fost luată chiar în toiul dezbaterilor privind o nouă formă a legii dării în plată, dezbateri care au fost însă amânate de mai multe ori.
La două săptămâni de la decizia Raiffeisen care a surprins piaţa, o altă bancă a decis să îi urmeze exemplul: Bancpost. Jucătorul de top zece din sistem, al cărei acţionar majoritar este grupul elen Eurobank, a decis săptămâna trecută să majoreze avansul pentru creditele în lei de la 15% la 33%, iar cele în euro de la 25% la 43%. Banca a argumentat că „proiectul legii d?rii “n plat? determin? schimbarea profilului de risc asociat produsului de creditare“.
Săptămâna trecută, propunerile BNR au fost discutate de Senat. Miercurea trecută a fost votată de senatorii din comisiile pe fond reunite, juridică şi economică, proiectul de lege în varianta propusă de Zamfir.
Astfel, legea se va aplica contractelor în derulare fără plafonarea de 150.000 de euro cerută de BNR şi totodată se va aplica şi debitorilor care au contractat credite Prima casă.
Legea va mai trece în această săptămâna pe la Comisia Juridică şi după aceea în plen. Însă sunt şi câţiva reprezentanţi ai sistemului bancar care consideră că legea va fi respinsă la Curtea Constituţională pe chestiunea retroactivităţii.
