"A fost un dublu scop, atât de a lua clienţi de la alte bănci prin refinanţare, cât şi de a reaminti pieţei că băncile dau credite, iar noi în special vrem să dăm credite. Sunt mulţumit că atât clienţii, cât şi angajaţii noştri şi-au reamintit de această activitate de creditare după ce se obişnuiseră cu ideea că lucrurile sunt îngheţate şi ca atare am văzut vânzări duble faţă de perioada dinaintea promoţiei." Bancherul nu consideră costisitoare astfel de acţiuni de stimulare a cererii de credite, chiar dacă marja netă de dobândă a BCR a scăzut la un minim de 5,6% la jumătatea anului, iar veniturile nete din dobânzi au scăzut cu peste 14% în semestrul I, până la 1,6 mld. lei.
"Prefer să privesc lucrurile pe termen lung şi mi se pare mai important să reamintesc pieţei că noi dăm credite decât să mă uit doar la impactul pe termen scurt asupra veniturilor."
Susţinem sectoarele care pot da un imbold economiei
Bruynseels spune că fără încurajarea consumului local economia nu-şi poate reveni de-a binelea doar pe seama exporturilor, care depind de fluctuaţiile cererii pe pieţele din zona euro.
"Noi încercăm să susţinem şi zona exporturilor, unde am ajuns la o cotă de piaţă de circa 30% din top 100 companii exportatoare, dar şi consumul local. Ţinta este să sprijinim acele industrii şi sectoare care pot da un imbold important activităţii economice, iar pe zona corporate aceasta înseamnă cu precădere exportatori şi proiecte de infrastructură.
Pe coridorul IV de drumuri avem deja acorduri de finanţare semnate pentru 7 din 12 sectoare." Nu în ultimul rând, el afirmă că rămân o prioritate proiectele cu fonduri europene, unde BCR revendică o cotă de piaţă de 43%. Tot la corporate, o zonă importantă pentru BCR o reprezintă municipalităţile, unde înregistrează o cotă de piaţă de circa 70%. "Nu văd o problemă cu expunerile pe acest sector, cred că riscul este bine controlat având în vedere că şi FMI urmăreşte această zonă, iar cheltuielile sunt monitorizate de către Ministerul Finanţelor." Cât priveşte finanţarea consumului, obiectivul celei mai mari bănci din sistem este să genereze activitate de creditare "pentru cei care îşi permit să se împrumute".
"Vrem să dăm credite, dar prin oferte responsabile." Chiar dacă a recâştigat cotă de piaţă pe retail prin refinanţări de credite, Bruynseels consideră exagerată ideea unui "război" al ofertelor între bănci.
"Activitatea de refinanţare este o consecinţă a Ordonanţei 50/2010 a cărei implementare a fost exagerată prin aplicarea asupra întregului portofoliu de credite şi din acest motiv lucrurile s-au accelerat pe piaţă la un moment dat. Sigur că poţi privi posibilităţile de refinanţare a creditelor drept o ameninţare, dar eu le privesc ca pe o oportunitate: noi avem cam un sfert din piaţă, înseamnă că rămân trei sferturi din care să mai câştigăm de la alţii." Şeful BCR susţine că pe net banca a câştigat clienţi în ultimele trei - patru luni prin refinanţare.
De la începutul lunii iunie banca a primit cereri de refinanţare de credite ipotecare şi de nevoi personale garantate în volum de 35 mil. euro. În acelaşi timp, în primul semestru a acordat credite de nevoi personale de 1 mld. lei.
În etapa a patra a programului Prima casă BCR a aprobat 3.000 de cereri de credit, care înseamnă finanţări totale de până la 20 mil. euro, iar alte 2.500 sunt în curs de procesare.
Ne aşteptăm ca piaţa să ne urmeze cu dobânzile la depozite
Pe lângă ofertele de dobândă la credite mai generoase pentru atragerea de clienţi noi, presiunea asupra marjei nete de dobândă a fost determinată atât de problemele cu creditele neperformante care continuă să crească mai ales pe zona IMM-urilor, dar şi de faptul că în primele luni ale anului BCR a plătit dobânzi mai ridicate la depozite.
"Am plătit sus în primele luni, dar acum am operat mai multe reduceri şi ne aşteptăm ca piaţa să ne urmeze. Ştim că este important să fim competitivi cu dobânzile la depozite, dar în acelaşi timp oferim rate foarte bune la creditele în lei şi la euro mai ales prin Prima casă şi ca atare trebuie să extindem spreadul." BCR a ajuns în prezent cu dobânzile la depozitele în lei chiar sub pragul de 6% pe an, iar alţi jucători mari precum BRD, Raiffeisen sau UniCredit sunt în aceeaşi zonă.
Un alt efect negativ asupra marjei de dobândă menţionat de Bruynseels a fost înjumătăţirea randamentelor la titlurile de stat în ultimul an.
Am finanţat proiecte eoliene, urmărim moda investiţiilor în proiecte medicale
Asemenea altor bancheri, Bruynseels remarcă nivelul scăzut al investiţiilor străine directe care nu-şi revin după căderea din 2010.
"Vedem ceva interes pe anumite proiecte, însă în general activitatea este slabă." Pe zona de proiecte de investiţii noi, el menţionează finanţarea unor proiecte de energie eoliană. BCR este foarte interesată de sectorul energetic, susţinând puternic demersurile de realizare după multe amânări a hidrocentralei de la Tarniţa.
"Este un fapt pozitiv că se fac investiţii în energie în România pentru că energia şi preţul acesteia vor fi elemente cruciale în economia mondială şi cu cât facem mai mult pentru a ne asigura o poziţie bună la acest capitol, cu atât mai bine."Bancherul spune că vede în continuare interes pe piaţă şi pentru sectorul medical, care a absorbit mai multe investiţii în clinici şi spitale noi în ultimul an.
"A devenit un fel de modă în această zonă şi de aceea suntem atenţi în selecţia operatorilor pe care îi finanţăm." Anul agricol foarte bun a atras şi atenţia BCR, ca şi a altor bănci care de obicei nu sunt entuziasmate să crediteze acest sector din cauza atomizării proprietăţilor. "Într-adevăr, agricultura are un an bun şi susţinem şi traderi de cereale, şi producători.Perspectivele sunt bune, dar e loc de mai mult, de exemplu pe partea de leasing de tractoare. Este însă necesară mai întâi o comasare a parcelelor de teren pentru exploatare eficientă." Pe de altă parte, BCR este interesată să se implice în susţinerea companiilor de stat viabile discutând cu autorităţile formule de rezolvare a blocajelor financiare. "Este nevoie de crearea unor structuri de finanţare prin care să poată fi susţinute companiile de stat viabile, prin care să le fie susţinut cash-flow-ul.Ne uităm la anumite modalităţi posibile şi sper să găsim soluţii." La ultimele discuţii cu FMI a fost luată în calcul varianta securitizării datoriilor ale unor companii de stat pentru ieşirea din blocajul financiar.
Revenirea businessului va fi lentă, mai mult spre finalul anului şi accelerat în 2012
Şeful celei mai mari bănci de pe piaţă nu se aşteaptă la o îmbunătăţire spectaculoasă a rezultatelor în semestrul al doilea, în condiţiile în care economia se mişcă atât de lent, iar zona externă rămâne marcată de incertitudine.
"Spre sfârşitul anului cred că vom începe să vedem bani din contractele de finanţare pe infrastructură şi în general va mai creşte creditarea, urmând să se accelereze anul viitor şi pe parcurs se va anima şi creditul de consum.Va fi însă un proces lent", crede Bruynseels.
În prima jumătate a anului grupul BCR a raportat un profit net după IFRS de 37,8 mil. euro, în scădere cu 67% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Astfel, la capitolul profit în IFRS cea mai mare bancă de pe piaţă a alunecat pe locul al treilea, după BRD şi Raffeisen, în timp ce după standardele româneşti de contabilitate este pe locul al doilea după BRD.
În ultimii doi ani BCR a reuşit să recupereze vizibil cotă de piaţă după active, întărindu-şi poziţia de lider, motorul fiind creditarea pe zona corporate. Totuşi, pe lângă creşterea cotei de piaţă, banca a suferit o deteriorare substanţială a profitabilităţii din cauza costurilor cu creditele neperformante.
În pofida scăderii profitului şi a menţinerii unui cost ridicat cu creditele neperformante, Bruynseels afirmă că BCR este foarte bine capitalizată în prezent şi nu există niciun risc din această privinţă.
Semnalul de alarmă ar fi creşterea raportului cost/venit la 50%
Grupul BCR a raportat pe semestrul I o deteriorare a raportului cost/venit la 40,9%, faţă de 32,9% în urmă cu un an, ca urmare a scăderii veniturilor, însă Bruynseels afirmă că la nivel de bancă exclusiv raportul se situează sub 40%, nivel care îl mulţumeşte în contextul dat.
"O să mă îngrijoreze dacă se va duce spre 45%, iar dacă ar fi să ajungă la 50% ar fi de luat măsuri dure." Din acest punct de vedere, şeful BCR spune că nu există o presiune pentru reducerea personalului. "Problema nu este să tăiem din efective, ci să folosim resursele umane de care dispunem în mod cât mai eficient. De pildă, avem mai mult de lucru pe partea de recuperare de creanţe, orientăm mai mult personal în această zonă."
Avem cazuri de credite restructurate şi de 3 - 4 ori
Din cauza prelungirii recesiunii, BCR a fost nevoită să restructureze credite corporate şi de câte 3 - 4 ori, banca hotărând să susţină mai departe afacerile cu potenţial. "Verificăm dacă fundamentele rămân în picioare, dacă modelul de business mai este viabil, care sunt pers pectivele de business şi, nu în ultimul rând, modul în care operează managementul - un aspect foarte important. Celor cu potenţial le acordăm susţinere în continuare şi restruc turăm creditele chiar repetat", spune Bruynseels, prezicând însă că banca are totuşi datoria faţă de acţionarii care i-au dat capital să recupereze banii daţi în credite.
"Din păcate avem şi cazuri când nu mai credem că putem recupera din bani şi atunci soluţia este executarea silită şi vânzarea." În retail, bancherul susţine că "ultimul lucru pe care ni-l dorim este să-i dăm pe oameni afară din case; mai bine găsim o formulă prin care continuă să plătească cât de cât".BCR lucrează însă şi cu firme specializate în recuperarea de creanţe cărora le vinde credite nepeformante.
E bine ca dintre corporate şi retail să meargă bine măcar un motor
BCR va continua să câştige cotă de piaţă pe zona corporate mai ales când se vor activa contractele de finanţare pentru infrastructură şi vor începe să intre bani din comisioane şi dobânzi.
"Putem şi vom mai creşte cota, spre finalul anului va începe să se vadă şi infrastructura în bilanţul nostru." Chiar dacă banca-mamă Erste pune mare preţ pe businessul de retail, la BCR în ultimii ani motorul de susţinere a afacerilor a rămas segmentul corporate.
"Este o chestiune de timing. Este grozav să ai un echilibru între dinamica pe retail şi cea pe corporate, însă sunt vremuri bune când pentru una, când pentru alta, uneori pentru ambele în acelaşi timp. Important este să nu ai probleme cu ambele motoare odată. Cred că pentru noi în perioada de recesiune a fost foarte bine să avem acest motor bun pe zona corporate."
Avem suficientă independenţă la nivel de strategie
Ca şef al unei bănci din grupul Erste, Bruynseels afirmă că se simte susţinut total şi destul de independent în decizii în raport cu Viena.
"Viena ne furnizează finanţare - pe baze comerciale, şi ne bazăm mult pe grup din acest punct de vedere. La nivel de strategie avem suficientă indepedenţă, însă suntem şi destul de legaţi de restul grupului pentru a prelua experienţele bune alte altora şi a obţine rezultatul maxim."
România trebuie să parieze pe doi cai: piaţă de lei pe termen lung şi criterii de adoptare a euro
În pofida şocurilor succesive care zdruncină zona euro, Bruynseels crede că este bine ca România să-şi păstreze ţinta de adoptare a monedei unice. "Această ţintă poate acţiona ca un scut pentru menţinerea disciplinei fiscale şi controlul inflaţiei. Sigur că există şi avantaje de a fi în afara zonei euro, uitându-ne de exemplu la Marea Britanie, însă pe de altă parte lipseşte protecţia clubului euro. Ai libertate de politică economică, dar mai puţină protecţie. Este o alegere politică, dar şi economică." Totuşi, bancherul consideră că ar prinde bine economiei dezvoltarea unei pieţe de finanţări în lei pe termen lung.
"Sunt ceva paşi în această direcţie, însă progresul este lent faţă de ce ne-am dori." În contextul îndepărtării orizontului rezonabil de înlocuire a leului cu euro, Bruynseels crede că România este în situaţia "de a paria pe doi cai".
"Trebuie să construim o curbă de randamente pe termen lung la lei şi în acelaşi timp să urmărim în continuare îndeplinirea criteriilor pentru trecerea la euro."
Pot să fiu manager şi de creştere, şi pe timp de criză
Bruynseels spune că aceşti trei ani i-au schimbat complet percepţia asupra României faţă de momentul când a venit aici prima dată în primăvara lui 2008 şi consideră că economia păstrează în continuare potenţialul unei pieţe în dezvoltare, cu o combinaţie foarte atractivă de factori de creştere în pofida crizei din ultimii ani.
El consideră un atu pentru România faptul că nu a existat o criză bancară. "Nici nu există perspectiva să se întâmple aşa ceva." De asemenea, vede un avantaj financiar uriaş în volumul mare de fonduri de la UE, care ar trebui atrase într-o măsură cât mai mare posibil.
Bancherul se declară un manager profesionist, care îşi poate face treaba şi în condiţii de piaţă în creştere rapidă, şi pe timp de recesiune. "În cei 27 de ani petrecuţi la Barclays am văzut şi creşteri economice spectaculoase ca în Dubai, şi bule imobiliare, am câştigat destulă experienţă pentru a nu mai simţi diferenţe între a fi manager de creştere şi manager pe timp de criză."
"Nu avem la BCR probleme care să mă ţină treaz noaptea. Sigur că există mai mult stres din cauza anumitor probleme punctuale, însă pot să-mi folosesc experienţa pentru a trece şi prin situaţii dificile, chiar dacă România este o piaţă foarte diferită faţă de altele."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
