„Eu cred că sistemul bancar «din umbră» are scopul lui. Nu este nici bun, nici rău, ci este o necesitate. Provocarea va fi în privinţa controlului şi a reglementării lui“.
Expansiunea sistemului bancar din umbră este un răspuns la criza financiară globală şi la restricţiile impuse băncilor, şi nu se poate spune că este bun sau rău, ci este o necesitate, iar provocarea este legată de monitorizarea, reglementarea şi controlul adecvat al acestui sistem, consideră Paul Smith, noul preşedinte şi CEO al CFA Institute. El susţine că reformele legislative din sectorul bancar îi vor afecta profitabilitatea şi spune că băncile ar trebui să fie separate în bănci de investiţii şi bănci comerciale. Iar uniunea bancară nu poate continua fără uniune fiscală şi politică în opinia lui Smith.
În urma crizei financiare mondiale reglementările au devenit mai stricte la nivel bancar, fiind introduse restricţii legate de capital şi lichiditate, ceea ce a impulsionat expansiunea sistemelor alternative de finanţare de către entităţi nonbancare, aşa-numitul sistem bancar din umbră („shadow banking system“).
„Cred că «sistemul bancar din umbră» este un răspuns la criza financiară globală, evident. Băncile au fost nevoite să-şi reducă expunerile. Accentul a fost pus pe furnizarea de lichiditate instituţiilor de importanţă sistemică. Rezultatul final este că nu există la fel de mulţi bani disponibili cum erau înainte de criză, iar populaţiei şi întreprinderilor mici şi mijlocii le este greu să acceseze credite, astfel că sistemul bancar din umbră - indiferent că este vorba de acordarea de împrumuturi, produse structurate, fonduri mutuale de pe piaţa monetară sau alte entităţi - reprezintă pur şi simplu o reacţie la restricţiile de lichiditate din sectorul bancar“, a declarat noul preşedinte şi CEO al CFA Institute într-un interviu acordat ZF. Paul Smith a participat la o reuniune regională a organizaţiilor profesionale CFA din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa găzduită la Bucureşti de CFA România.
În România sistemul bancar din umbră nu este foarte dezvoltat. Instituţiile financiare nebancare (IFN-urile) - care nu sunt supuse la atât de multe restricţii ca băncile şi practică dobânzi foarte mari - au acordat anul trecut credite destinate consumului personal în valoare de 3 mld. lei (echivalentul a 680 mil. euro), în creştere cu 20% faţă de 2013. Companiile specializate în acordarea de împrumuturi rapide de mică valoare, care au devenit foarte active în ultima perioadă în România, afişează dobânzi anuale efective chiar şi de 4.000%, iar pentru un împrumut de 1.000 de lei pe 30 de zile clientul ajunge să ramburseze chiar şi 1.360 de lei, echivalentul unei dobânzi zilnice de 12 lei.
Şeful CFA Institute apreciază că sistemul bancar din umbră îndeplineşte un scop foarte util, iar provocarea este legată de reglementarea şi controlul adecvat al acestui sistem.
