Întrebat dacă subsidiarele băncilor greceşti au portofolii de titluri de stat care să le permită să facă faţă unor eventuale retrageri masive de lichiditate, Cinteză a răspuns: „fără probleme“. El a explicat că circa 10% din portofoliile de active la subsidiarele băncilor greceşti sunt titluri de stat. Aceasta înseamnă plasamente în titluri de stat de circa 4,5-5 mld. lei. Totodată, având în vedere nivelul ridicat al solvabilităţii, în cazul apariţiei unor probleme BNR ar accepta să acţioneze ca şi împrumutător de ultimă instanţă, în cazul în care băncile deţinute de greci nu ar mai avea acces pe piaţa interbancară. „BNR poate să intervină la solvabilitatea asta bună“, a mai spus Cinteză.
Ce riscuri există pentru sistemul bancar local şi pentru clienţii băncilor cu acţionariat elen în scenariul în care Grecia va pune bariere la ieşirea capitalului?
„Dacă se introduce controlul capitalului în Grecia şi băncile locale nu mai pot să tragă bani de la băncile-mamă de acolo atunci putem să aplicăm acordurile de compensare. Deocamdată, nu există nevoie de lichiditate. Dacă subsidiarele locale nu ar mai avea lichiditate, ar consuma tot ce au şi titlurile de stat atunci putem cere activarea liniilor de finanţare alternative cu mamele. Dacă băncile-mamă nu pot, atunci se poate suspenda dreptul de vot al acţionarilor greci din subsidiarele din România. S-a discutat şi cu EBA (Autoritatea Bancară Europeană - n.red.)“.
BNR poate suspenda dreptul de vot al acţionarilor pe baza unei directive europene care permite acest lucru în cazul în care acţionarul nu mai îndeplineşte cerinţele de la momentul constituirii. Banca centrală a recomandat subsidiarelor băncilor greceşti din România să parafeze acorduri de compensare cu acţionarii astfel încât în situaţia introducerii controlului pe capitaluri acţionarii greci să nu aibă posibilitatea să îşi retragă depozitele din subsidiarele din România.