Speranţa Munteanu, partener KPMG, spune că una dintre lecţiile creditelor neperformante este că antreprenorii români îşi recunosc dificultăţile în care intră companiile lor târziu şi de aceea iau măsuri de restructurare mult prea târziu, după doi ani.
„Reacţia de a lua măsuri de restructurare este târzie, în afara faptului că sistemul de insolvenţă în România este greoi. Sunt foarte puţine reuşite, 3-4% din cazuri”, a menţionat Speranţa Munteanu la ZF Bankers Summit 2016.
Ea a menţionat că şi băncile au partea lor de vină în tot acest proces de restructurare, începând de la evaluarea garanţiilor, evaluarea business-urilor şi modul de restructurare al acestora.
„Faptul că multe business-uri nu s-au restructurat cum ar fi trebuit se datorează şi faptului că băncile au acceptat cu foarte mare dificultate căderea şi au presat pentru remunerare la nişte valori neadevărate. N-am văzut niciodată băncile presând pentru o valoare mică.”
Una din recomandări ar fi constituirea unor garanţii pentru care există piaţă şi pot fi valorificate. ”Am văzut tot timpul băncile presând pentru valoare comercială, pentru o valoare mare. Am văzut active la care te cruceai că au fost luate în garanţie. Un exemplu de astfel de garanţie este un castel de apă. Când iau în garanţie un activ specializat, industrial, nu mă pot baza că poate fi vândut decât la valoarea cash-flow-ului pe care îl generează”, a spus Munteanu.
