ING va închide operaţiunile de brokeraj din România, ca urmare a deciziei grupului olandez de a se retrage la nivel global de pe toate pieţele unde are astfel de activităţi, cu excepţia zonei Benelux (Belgia, Olanda şi Luxemburg) şi a Poloniei.
ING a fost în primele nouă luni al doilea intermediar de pe bursă, pe piaţa de acţiuni, cu tranzacţii de 1,5 mld. lei (340 mil. euro) şi o cotă de piaţă de 12%. Olandezii au intrat pe piaţa locală de capital în 1998, iar o dată cu ei au venit şi o serie de investitori mari, bursa de la Bucureşti devenind dintr-o dată vizibilă pentru fondurile mari de investiţii care activau la Londra sau alte centre comerciale.
Brokerii ING i-au adus pe bursă pe americanii de la Artio (Julius Baer), care au venit cu zeci de milioane de euro pe piaţa locală între 2000 şi 2004 când puţini investitori străini descoperiseră Petrom, BRD sau SIF-urile. "ING a intrat pe piaţă în 1998, când jocurile le făceau CA IB, Bank Austria, ABN sau SocGen. În acea perioadă, multe firme de brokeraj s-au închis sau au ieşit de pe piaţă din cauza crizei din 97-98, dar în locul lor au apărut altele la fel de puternice. Acum problema e că nu mai apare nimeni", comenta ieri unul dintre concurenţii brokerilor de la ING.
În ciuda plecării unui competitor puternic, brokerii care rămân nu sunt deloc fericiţi de situaţia actuală de pe piaţă, chiar dacă teoretic îşi vor putea împărţi cota de piaţă a ING. "Efectul ieşirii ING este foarte negativ. Rămânem cu o piaţă mică, fără investitori, cu politicieni care nu ştiu ce înseamnă bursa. Până facem noi privatizările nu mai rămâne nimic", mai spunea acelaşi broker.
În urma acestei decizii globale a olandezilor de la ING, bursa de la Bucureşti va deveni şi mai puţin vizibilă pentru investitorii străini. Spre deosebire de alte pieţe unde ING îşi va închide operaţiunile, care sunt deservite de nume mari ale brokerajului internaţional, precum Goldman Sachs, Morgan Stanley, Citi, Credit Suisse sau Deutsche Bank, pe bursa de la Bucureşti sunt tot mai puţini brokeri de talie internaţională.
În ultimii ani, majoritatea băncilor internaţionale de pe piaţă şi-au restrâns operaţiunile de brokeraj, internalizându-le în cadrul băncii. Cel mai recent exemplu este UniCredit, care urmează să-şi închidă firma de brokeraj (UniCredit CA IB Securities), urmând ca serviciul să fie internalizat într-un departament din bancă, într-o formulă mai restrânsă. Ca şi în cazul ING, decizia a fost luată la nivel de grup şi vizează mai multe pieţe.
"Operaţiunile de brokeraj din Europa Centrală şi de Est şi Rusia se închid, cu excepţia Poloniei, unde avem o prezenţă solidă. Evident, rămânem în zona Benelux (Olanda, Belgia, Luxemburg - n. red.), piaţa noastră de bază", a declarat pentru purtătorul de cuvânt al ING Commercial Banking Londra Adrian Simpson, citat de Mediafax.
Atât ING, cât şi UniCredit şi-au menţinut operaţiunile pe bursa din Polonia, care a fost cea mai dinamică piaţă în ultimii ani din punctul de vedere al ofertelor publice derulate, datorită implicării puternice a statului care şi-a derulat programul de privatizări prin bursă. Rezultatul acestor mişcări este că în următorii ani decalajul dintre bursa poloneză şi cea românească va creşte în loc să scadă, deoarece banii fondurilor străine vor merge acolo unde sunt prezente numele puternice ale finanţelor internaţionale. În prezent, pe bursa de la Bucureşti tranzacţiile zilnice cu acţiuni sunt de 5-10 mil. euro, în timp ce la Varşovia se rulează zilnic 150-200 mil. euro.
O altă consecinţă va fi că statul va găsi tot mai greu intermediari şi cumpărători pentru ofertele publice pe care le are în plan şi îi va fi tot mai dificil să obţină un preţ bun din vânzarea de acţiuni în companii precum Transgaz, Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Petrom.
Altfel ar fi stat poate lucrurile dacă statul şi-ar fi respectat angajamentele şi ar fi derulat privatizările asumate prin bursă, iar prin intermediul CNVM ar fi făcut piaţa mai atractivă pentru investitori printr-o legislaţie mai clară şi o protecţie mai bună a investitorilor.
Pe de altă parte, situaţia actuală este şi rezultatul activităţii din ultimii 17 ani a brokerilor locali, care nu au reuşit să se pună de acord privind o direcţie comună de dezvoltare a bursei şi şi-au pus beţe în roate unii altora, în loc să încerce să colaboreze pentru a creşte piaţa. Astfel, spre deosebire de Polonia, unde bursa este de stat, iar statul a sprijinit puternic dezvoltarea ei, în România bursa a fost a brokerilor şi nu s-a întâmplat nimic.
Consecinţa este că acum companiile locale care au nevoie de finanţare nu au în bursă o alternativă şi sunt dependente de bănci, iar pentru antreprenorii locali opţiunile sunt foarte puţine.
Brokerii sunt nemulţumiţi de situaţia actuală deşi sunt şi ei printre responsabilii pentru că s-a ajuns aici. Războiul comisioanelor a făcut ca tarifele încasate de la investitori să nu mai acopere nici măcar costurile de funcţionare ale firmelor de brokeraj. Aproape toate firmele de brokeraj de pe piaţă au avut pierderi operaţionale în ultimii ani şi au supravieţuit datorită vânzărilor de acţiuni ale Bursei de Valori Bucureşti.
Rezultatele financiare ale diviziei de brokeraj a ING nu mai sunt publice de când ING Securities a fost desfiinţată, iar operaţiunile au fost internalizate în bancă, la începutul lui 2007. Totuşi, din rezultatele publicate de celelalte firme de brokeraj rezultă că în 2011 veniturile din brokeraj ale ING au fost de circa 1-2 mil. euro. UniCredit CA IB Securities, o firmă de brokeraj de talie apropiată cu ING, cu profil de clienţi asemănător, a avut anul trecut afaceri de 5,9 mil. lei (1,39 mil. euro) şi pierderi de 4 mil. lei (940.000 de euro).
"Cu cât rămân mai puţini jucători pe piaţă, cu atât trebuie să investeşti mai mult, iar la cum arată bursa de la Bucureşti acum nu ştiu dacă merită", spunea ieri un broker.
Prezenţa pe piaţă a unor intermediari de talie internaţională precum ING şi UniCredit, care au departamente de research şi vânzări şi ţin în mod constant legătura cu investitori străini, face mai uşoară misiunea brokerilor locali, care pot beneficia ulterior de venirea pe piaţă a acestor clienţi.
În plus, pe piaţă sunt puţine firme de brokeraj care au talia şi experienţa necesară pentru a intermedia oferte publice cum sunt cele ale statului. Drept dovadă, pentru mandatul listării Nuclearelectrica se bat doar două consorţii locale, Swiss Capital cu BT Securities şi Intercapital Invest cu cehii de la Wood.
ING a fost implicată de-a lungul timpului în tranzacţii importante, precum listarea retailerului IT&C Flamingo International, în 2006, cea mai mare ofertă derulată de o companie privată pe bursa de la Bucureşti (12 mil. euro, împreună cu Raiffeisen), listarea Fondului Proprietatea, în ianuarie 2011 (împreună cu Raiffeisen şi BRD), sau oferta de preluare a Azomureş de către elveţienii de la Ameropa Holding, în iunie 2012.
În 2005-2006, ING era lider în topul brokerilor, dar a pierdut această poziţie în 2007 odată cu plecarea directorului de tranzacţionare Bogdan Juravle. În prezent, Juravle conduce cea mai mare firmă de brokeraj locală, Swiss Capital, la care este şi acţionar, cu 47,5% din acţiuni. El a preluat firma de la belgienii de la KBC, care au ieşit din piaţă anul trecut.
ING a fost una dintre principalele pepiniere pentru tinerii brokeri. Pe la ING au mai trecut Ioana Pop, care în prezent lucrează la biroul din Londra al cehilor de la Wood, şi Nicoleta Bănică, în prezent director de vânzări la UniCredit CA IB Securities.
Operaţiunile ING pe piaţa de capital erau coordonate de Florin Ilie, care era şi şeful departamentului de equity research.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
