Anul 2015 a fost unul excelent pentru economie. Afacerile au crescut, deficitele publice au fost ţinute sub control, dobânzile s-au situat la minime istorice, cursul a fost stabil, investiţiile străine s-au întors la nivelul din 2009. Ce se va întâmpla în 2017? Creşterea economică se va domoli, dar va rămâne înaltă, cursul va rămâne stabil, dobânzile vor creşte uşor, dar nu de speriat. Dacă nu se fac greşeli majore, 2017 ar trebui să fie un an bun pentru economie.
♦ Produsul Intern Brut
Programul de guvernare al PSD prevede pentru acest an o creştere nominală a PIB de 7,5%, de la un produs intern brut estimat în 2016 la 758 mld. lei, la 815 mld. lei, ceea ce presupune însă o creştere economică de peste 5%, având în vedere inflaţia anticipată de 2% la finele lui 2017. O creştere economică de 5% este însă greu de obţinut în 2017.
În 2016 creşterea economică va fi undeva spre 5%, dar aceasta a fost construită pe un avans al consumului fără precedent în postcriză - undeva spre 10% -, avans generat de reducerea TVA cu 4 puncte, de la 24% la 20%, de majorarea salariilor în sectorul public, cu 25% în medie în 2015 şi 2016, şi a salariului minim, ceea ce a condus la o creştere de salarii în economie de aproximativ 14%.
Anul acesta însă TVA s-a redus cu doar un punct, va exista o creştere a salariului minim, dar efectele pe consum nu mai pot fi de amploarea celor din 2016. Toate prognozele indică o creştere economică de până la 4% în 2017.
♦ Finanţele publice
Finanţele publice vor fi sub mare stres în acest an. 2016 s-ar putea dovedi la fel de surprinzător ca 2015 din punctul de vedere al deficitului bugetar, în sensul în că acesta va fi sub cel prevăzut de legile bugetului. 2017 va fi însă altfel pentru că în campania electorală s-a promis mult.
Deja Liviu Dragnea, şeful PSD, a anunţat că deficitul bugetar va fi de 2,95% din PIB, în creştere de la 2,7% din PIB cât prevedea programul cu care partidul a câştigat alegerile.
Din cauza întârzierilor în instalarea guvernului, măsurile de eliminare a taxei pe stâlp şi a accizei de 7 eurocenţi, alături de reducerea cu un punct a TVA nu au mai putut fi prorogate, ceea ce înseamnă un gol bugetar de aproximativ 7 miliarde de lei. Vor intra în vigoare unele măsuri care vor apăsa asupra bugetului: eliminarea contribuţiilor de sănătate pentru pensionari; eliminarea impozitului pe venit pentru pensiile mai mici de 2.000 de lei; dublarea burselor studenţilor; majorarea salariilor în administraţia locală cu 20%.
♦ ROBOR
ROBOR a început să crească deja. ROBOR la 3 luni – care determină costul creditelor în lei cu dobândă variabilă - a încheiat anul la 0,9%, cel mai ridicat nivel din 25 ianuarie 2015.
Economiştii cred că dobânzile la creditele în sold vor creşte mai accentuat în a doua jumătate a lui 2017, odată cu majorarea ROBOR, iar la creditele nou acordate creşterea va fi mai lentă.
Ionuţ Dumitru, economist-sef al Raiffeisen Bank, se aşteaptă ca BNR să menţină rata dobânzii de politică monetară la 1,75% până cel puţin în noiembrie 2017. El adaugă însă că ratele dobânzii din piaţa monetară – ratele ROBOR – ar putea creşte, de la nivelurile lor foarte scăzute din prezent (sub nivelul ratei dobânzii de politică monetară), lucru ce va fi mai vizibil în a doua jumătate a lui 2017.
Prin urmare, dat fiind că ratele dobânzii la creditele în sold sunt indexate la ratele ROBOR, vom avea automat şi o creştere de dobândă. Economiştii Băncii Transilvania cred că BNR va majora dobânda-cheie la 2% spre finele anului.
♦ Cursul de schimb
Economiştii se aşeaptă ca la cursul leu/euro să avem oscilaţii în jurul valorii de 4,5 lei pentru un euro, rămânând prin urmare stabil şi în 2017.
Există o problemă legată de dolar, cele mai multe dintre ipoteze fiind pentru o paritate dolar-euro, ceea ce va crea un disconfort celor cu împrumuturi în dolari.
♦ Investiţiile străine
Investiţiile străine directe au fost în 2015 de 3,4 miliarde de euro, aproape de nivelul de 3,5 mld. euro înregistrat în 2009, primul an al crizei în România.
Alături de exporturile de servicii care au fost excedentare, investiţiile au contracarat efectul negativ al deficitului comercial, în creştere însemnată ca urmare a majorării consumului.
Astfel, deficitul de cont curent a fost în 2015 de 1,9 mld. euro, echivalent a 1,2% din PIB. Investiţiile străine depind însă de consolidarea economiei, de situaţia externă şi de semnalele care sunt transmise de la nivelul guvernului.
♦ Fondurile UE
În primele 11 luni din 2015 fondurile europene intrate în România au însemnat un record – 7 miliarde de euro (fonduri structurale, pentru agricultură, pescuit şi plăţi directe).
Bugetul de stat a profitat însă marginal de aceste sume – în jur de un miliard de euro, la 11 luni. Acest lucru a dat peste cap programul de investiţii, în condiţiile în care bugetul îşi programase venituri de la UE de 13 mld. lei (2,9 mld. euro).
Recordul de fonduri a fost posibil pentru că în 2015 s-a decontat multe din sumele exerciţiului financiar încheiat 2007-2013.
Pe exerciţiul financiar 2014-2020, lucrurile merg însă prost. Din totalul de 2,4 mld. euro intrare în România în primele 11 luni din 2015, pe acest exerciţiu, doar 600 mil. euro au fost în fonduri structurale.
Dacă absorbţia nu demarează, lucrurile vor arăta în 2017 foarte prost din acest punct de vedere.
