Bănci și Asigurări

Topul băncilor la finalul lui 2011. BRD este cea mai profitabilă, iar BCR cea mai mare

Topul băncilor la finalul lui 2011. BRD este cea mai profitabilă, iar BCR cea mai mare

Autor: Cristian Hostiuc

17.02.2012, 00:06 20566

Sistemul bancar românesc, format din 41 de bănci, a făcut un uşor pas înainte în 2011, reuşind să-şi mărească acti­vele cu 3,5% şi să-şi reducă pierderile de la 516 mil. lei în 2010 la 430 mil. lei la sfârşitul anului trecut.

BCR, deţinută de austriecii de la Erste, rămâne numărul unu în sistem din punctul de vedere al activelor deţinute, cu 71,2 mld. lei (16,5 mld. euro), dar a trecut pe pierderi (327 mil. lei, respectiv 77 mil. euro) conform standardelor româneşti de contabilitate (RAS).

Vedeţi aici un grafic cu topul salariilor din bănci

BRD, deţinută de grupul francez Société Générale, îşi păstrează poziţia de cea mai profitabilă bancă raportând pentru anul trecut un câştig de 472 mil. lei (112 mil. euro), în condiţiile în care întreg sistemul bancar a avut o pierdere de 430 mil. lei.

Numai jumătate din bănci au raportat profit anul trecut, în timp ce restul se luptă cu pierderile. Aici conduce detaşat Volksbank, cu un minus de 635 mil. lei (151 mil. euro).

Calitatea portofoliului de credite şi clienţi susţine rezultatele unei bănci. BCR duce în spate istoria de dinainte de privatizare la care s-au adăugat schimbările de strategie şi de mana­gement care au urmat preluării de către austrieci. BRD îşi valorifică la maximum reţeaua pe care a construit-o rapid în anii de boom şi profită de pe urma unui management mai bun.

Banca Transilvania, în dreptul căreia scrie "capital privat românesc", este numărul trei la active şi îşi păstrează poziţia şi la profit, cu un câştig de 146 mil. lei. Raiffeisen, numărul cinci ca mărime, este numărul doi la câştig, cu 316 mil. lei.

În ciuda unui pas mic înregistrat anul trecut, sistemul bancar resimte din plin criza, bancherii luptându-se cu creditele neperformante - pe tot sistemul rata acestora trecând de 14%, iar în cazul creditelor de consum neperformanţa este chiar dublă. Întru­cât au sperat că această criză care a izbucnit în toamna lui 2008 avea să se termine repede în 2009 şi apoi în 2010, băncile au evitat cât se poate de mult începerea operaţiunilor de curăţare a bilanţului pentru a nu afecta rezultatele raportate către băncile-mamă. Dar prelungirea crizei nu a mai permis reeşalonarea la nesfârşit a creditelor în ciuda faptului că ratele nu erau plătite. O parte din bănci au mai reuşit să pro­vizioneze şi să compenseze cu minusurile din ştergerea credi­te­lor, dar acest lucru s-a făcut pe seama acţionarilor care au fost nevoiţi să vină cu bani noi de-acasă, dar şi pe seama clienţilor buni-platnici care su­portă creşteri de marjă şi de dobândă, în ciuda faptului că indicii de referinţă au scăzut.

2011 a fost ultimul an de raportare a re­zul­tatelor băncilor conform contabilităţii româneşti şi rămâne de văzut cum vor arăta datele conform contabilităţii internaţionale (IFRS).

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO