În clasamentul exporturilor pe judeţe devin extrem de vizibile şi cele mai noi capacităţi industriale ale investitorilor străini. Fabrica de electrocasnice pe care grupul italian De’Longhi a pus-o în locul Nokia în comuna clujeană Jucu este de anul trecut pe locul doi în topul exportatorilor din judeţul Cluj. Investiţia Yazaki de la Ploieşti se vede deja şi în bilanţul extern al judeţului Prahova, unde parcurile industriale au pus umărul la un avans de peste 18% al comenzilor venite din afara graniţelor în 2014. În Braşov, patru dintre cei mai mari cinci exportatori sunt jucători din industria auto într-un top completat de Europharm, fabrica de medicamente pe care britanicii de la GlaxoSmithKline au decis însă să o închidă.
Galaţiul, centrul siderurgiei româneşti, a devenit în 2014 un judeţ de mijlocul clasamentului după ce exporturile au scăzut cu 20%, la 800 de milioane de euro anul trecut. Cu acest rezultat, Galaţiul, unde cel mai mare exportator rămâne Arcelor Mittal, mai asigură doar 1,5% din exporturile României, la jumătate faţă de Bihor sau Prahova, care au crescut datorită investiţiilor în parcuri industriale.
Judeţele în care exporturile nu contează sunt Gorj, Mehedinţi şi Giurgiu, cu livrări externe mai mici de 150 de milioane de euro anual, însă nici judeţele din Moldova sau cele din sudul ţării nu se pot lăuda cu atragerea de investiţii cu potenţial de export.
