Bănci și Asigurări

Transferul surpriză a fost confirmat: Voinea şi Gherghina, făcătorii bugetului, se mută din toamnă de la Finanţe la BNR

Autor: Razvan Voican, Claudia Medrega

17.06.2014, 00:08 4505

Liviu Voinea, 39 de ani, votat ieri în Parlament pentru a prelua postul de viceguvernator al BNR ocupat de Cristian Popa, este cea mai mare surpriză a alegerilor pentru noul mandat de 5 ani al consiliului de administraţie al băncii centrale care va începe în octombrie.

Voinea ar urma să elibereze funcţia de ministru al bugetului – creată pentru el în decembrie 2012 - în momentul în care premierul Victor Ponta îi va fi găsit un înlocuitor.

Liviu Voinea a avut o ascensiune fulminantă în ultimii doi ani, odată cu revenirea PSD la guvernare. Cunoscut pe piaţă în postura de analist economic prin prisma poziţiei de director executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA), el a devenit unul dintre principalii experţi ai PSD pe zona economică. În mai 2012 a intrat în prima echipă a premierului Victor Ponta ca secretar de stat în Ministerul Finanţelor, responsabil cu bugetul, sub bagheta lui Florin Georgescu, detaşat pentru o scurtă perioadă de la BNR pentru a conduce Finanţele. Apoi din decembrie 2012 a ocupat poziţia nou-înfiinţată de ministru delegat pentru buget - un fel de apendice al Ministerului Finanţelor a cărui existenţă a ajuns să conducă în ultima vreme la fricţiuni instituţionale.

Candidatura sa pentru un loc în consiliul de administraţie al BNR a apărut pe ultima sută de metri, în contextul discuţiilor privind reducerea contribuţiilor sociale cu cinci puncte procentuale şi al imposibilităţii guvernului de a obţine acordul FMI pe această temă. Ministrul cu alură de tehnocrat a ales să renunţe la responsabilitatea construirii bugetului statului şi şi-a depus dosarul pentru a deveni bancher central. Voinea a făcut în ultimul an un fel de „curs scurt“ de relaţii financiare internaţionale, participând alături de viceguvernatorul Cristian Popa la mai mul­te reuniuni cu bancheri, analişti şi investitori străini şi stabilind astfel contacte care îi vor fi utile în noul post.

 

Marile obiective ale noului mandat al conducerii BNR

- intrarea în Uniunea Bancară, cu cele trei componente: sistem unic de supraveghere, mecanism unic de gestionare a băncilor-problemă şi schemă unică de garantare a depozitelor

- intrarea în zona euro la 1 ianuarie 2019, ca proiect strategic naţional

- managementul dobânzilor într-un mediu cu inflaţie scăzută

 

Liviu Voinea a fost şi cel care s-a grăbit să anunţe stabilirea datei de 1 ianuarie 2019 ca obiectiv pentru intrarea României în zona euro – proiect în care banca centrală va juca un rol crucial şi care ar trebui să devină tema prioritară a noului mandat al consiliului de administraţie.

Vulnerabilitatea poziţiei lui Cristian Popa – cel mai longeviv membru al conducerii executive a BNR după guvernatorul Mugur Isărescu – era cunoscută pe piaţă de mai multe luni, însă cu toate acestea şeful politicii monetare şi-a depus candidatura pentru încă un mandat, fiind respins la votul din comisiile de buget-finanţe din Parlament. Jocurile politice au mare greutate în alegerea ocupanţilor celor nouă fotolii din consiliul de administraţie al BNR, însă şi Isărescu are un cuvânt de spus atunci când intervine vreo schimbare. Ultimul mandat al lui Cristian Popa, 50 de ani, ca viceguvernator responsabil cu politica monetară s-a suprapus cu criza de cinci ani, managementul dobânzii-cheie la lei fiind pus în discuţie de mai multe ori pornind în principal de la gradul ridicat de inerţie.

Voinea nu vine singur la BNR, ci împreună cu subordonatul său din Ministerul Finanţelor secretarul de stat responsabil cu bugetul Gheorghe Gherghina, pe care politicienii

l-au premiat ieri cu un loc confortabil în consiliul de administraţie al băncii centrale. Hulit şi apreciat în acelaşi timp, acuzat de reflexe „contabiliceşti“, Gherghina (59 de ani) a deve­nit de-a lungul anilor o piesă de care niciun ministru nu părea că se poate dispensa, cu excepţia perioadei 2005 – 2008, când conducerea Finanţelor a fost preluată de liberali, iar Gheorghe Gherghina s-a refugiat la BNR, unde s-a ocupat de elaborarea conturilor naţionale.

Este un transfer neobişnuit de resurse umane din zona guvernamentală în cea a băncii centrale, în condiţiile în care în mod tradiţional se considera că banca centrală este o rezervă de cadre în domeniul financiar-economic, pe când guvernul resimte de obicei o lipsă cronică de specialişti bine pre­gătiţi. Rămâne de văzut cum se va reflecta acest „transplant“ de la Finanţe la BNR în orientarea politicii monetare şi ce l-a recomandat pe „tatăl bugetului“ susţinut de PSD pentru intrarea în forul de conducere al băncii centrale.

Din totalul de nouă membri ai consiliului de administraţie, jocul politic a schimbat trei, pe lângă Voinea şi Gher­ghina intrând şi Daniel Dăianu, care a renunţat la funcţia executivă de prim-vicepreşedinte al ASF – instituţie aflată în plin proces de restructurare, pentru postul mult mai liniştit de membru al CA al BNR. El mai încercase să revină la BNR şi în 2009, eventual pe o poziţie de viceguvernator, însă nu a reuşit. Deşi în trecut cochetase cu liberalii, Dăianu intră acum la BNR cu susţinerea PSD în condiţiile a fost şi consilier al premierului Victor Ponta.

Deşi iniţial nu se anunţau multe suprize în componenţa consiliului de adminstraţie al BNR, pe lângă Cristian Popa îşi pierd scaunele Nicolae Dănilă, care părea să îşi fi asigurat susţinerea PSD pentru un al doilea mandat, şi Napoleon Pop, 68 de ani, o figură mai discretă, dar care bifase deja două mandate cu sprijinul PNL. Dănilă, fost bancher comercial de top, ar putea regreta acum declinarea propunerii de la începutul anului de a prelua postul de preşedinte al ASF – rang omolog celui de guvernator al BNR.

Liberalii au reuşit de această dată să-l susţină pe viceguvernatorul Bogdan Olteanu, 42 de ani – marea surpriză a alegerilor din 2009 - pentru al doilea mandat. Aşadar cel considerat un outsider în urmă cu cinci ani, neavând experienţă relevantă pentru o poziţie de şef în banca centrală, a reuşit în acest interval să-şi consolideze poziţia într-atât încât să-şi asigure postul pentru încă cinci ani atât prin prisma sprijinului politic necesar, cât şi a relaţiei cu guvernatorul Isărescu.

Mugur Isărescu, aflat la conducerea băncii centrale de 24 de ani, a fost votat în unanimitate de membrii comisiilor de buget-finanţe din Parlament pentru un nou mandat de cinci ani, realegerea sa nefiind decât o chestiune de opţiune personală. Isărescu a avut şi printre obiectivele actualului mandat să fie „naş la nunta leului cu euro“, dar criza a schimbat scenariul, aşa că realegerea în funcţia de guvernator îi dă o nouă ocazie să contribuie la atingerea acestei ţinte stategice pentru România. Isărescu va împlini în august 65 de ani, iar la finalul celui de-al cincilea mandat va avea 70.

Odată cu el a fost reales cu unanimitate în funcţia de prim-viceguvernator Florin Georgescu, 60 de ani, care a acumulat deja două mandate. De asemenea, îşi păstrează scaunele de membru în CA al BNR Virgil Stoenescu, susţinut de PDL, Agnes Nagy, susţinută de UDMR şi Marin Dinu, sus­ţinut de PC. Aşadar politicienii au considerat că echipa de la BNR care a gestionat politica monetară şi sistemul bancar pe parcursul celor cinci ani de criză şi-a făcut bine treaba, negă­sind necesare sancţiuni de substanţă sau injecţii consistente de profesionalism din generaţia mai tânără.

Actuala echipă a CA are programată următoarea şedinţă de politică monetară pe 1 iulie, când ar trebui stabilit şi calendarul reuniunilor din a doua ju­mă­tate a anului.

 

Cine sunt cei care au reuşit să-şi păstreze funcţiile în noua conducere a Băncii Naţionale

Florin Georgescu, 60 de ani, prim-viceguvernator - la al treilea mandat

A intrat în conducerea băncii centrale în 2004 cu sprijinul PSD. Şi-a întrerupt mandatul în perioada mai - decembrie 2012 pentru a prelua funcţiile de vicepremier şi ministru al finanţelor în cabinetul Ponta I. Este principalul specialist al PSD în economie. Între 1992 şi 1996 a fost ministru al finanţelor în guvernul Văcăroiu, după care a ajuns deputat. Nu face un secret din apropierea sa ideologică de stânga politică, fiind de altfel unul dintre demnitarii susţinuţi de Ion Iliescu după 1990. Ca prim-viceguvernator are ca principale responsabilităţi supravegherea băncilor şi elaborarea şi urmărirea implementării cadrului de reglementare pentru sistemul bancar. El are în subordine şi serviciile care asigură emisiunea monetară şi care administrează tezaurul central, sistemele de plăţi şi direcţia de gestiune a crizelor financiare. Este profesor universitar la ASE şi conducător ştiinţific de doctorat la disciplina „Monedă şi credit”. Cariera lui Georgescu a început la mijlocul lui 1992, când a fost secretar de stat în Ministerul Economiei şi Finanţelor, iar apoi în noiembrie 1992 a fost numit ministru al finanţelor în guvernul Văcăroiu. Era specialist în control financiar. Poziţia de responsabil cu supravegherea bancară i s-a potrivit lui Georgescu având în vedere istoricul său de inspector şi controlor financiar.

 

Bogdan Olteanu, 42 de ani, viceguvernator - la al doilea mandat

De profesie avocat, este cel mai tânăr viceguvernator al BNR, intrarea sa în 2009 în consiliul de administraţie fiind o mare surpriză având în vedere lipsa experienţei în domeniul economic şi cu atât mai puţin în cel bancar. PNL a reuşit să impună numirea sa neaşteptată, având şi acceptul PSD. Intrarea lui Olteanu a venit ca o surpriză pentru mulţi, nu şi pentru Isărescu, care ştia dinainte că va candida. El a reuşit să ajungă viceguvernator pe un loc rezervat PNL, la finalul guvernării Tăriceanu, cu ajutorul voturilor PSD şi al lui Viorel Hrebenciuc. Olteanu şi Hrebenciuc, prin buna conlucrare parlamentară şi schimbul de favoruri, au reuşit să susţină guvernul Tăriceanu la putere timp de doi ani după aruncarea PD de la guvernare. Deşi la început a fost considerat un intrus în clubul BNR, Olteanu nu a ieşit din front şi nici nu a făcut opinie separată faţă de centrul de putere din banca centrală. El nu şi-a depăşit atribuţiile alocate de guvernator: conducerea direcţiei juridice, a celei statistice, precum şi a celei informatice şi de achiziţii, respectiv a unor zone care nu cer o calificare profesională specifică activităţilor băncii centrale. Este un apropiat al fostului şef al PNL Călin Popescu-Tăriceanu şi a făcut parte din comisia de privatizare a BCR.

 

 

Agnes Nagy, 56 de ani, membru în CA - la al patrulea mandat

Conferenţiar la Universitatea Babeş-Bolyai din 2005, a fost susţinută constant de UDMR pentru un loc în conducerea BNR. Cu toate că nu iese deloc în faţă, faptul că de 15 ani a ocupat un loc în celebra sală de consiliu a BNR face să fie extrem de respectată. A terminat în 1980 Facultatea de planificare şi cibernetică economică din ASE Bucureşti, iar în perioada 1990 – 1998 a fost şef birou contabilitate la RENEL Mureş.

 
 

Marin Dinu, 63 de ani, membru în CA - la al doilea mandat

A fost adus în conducerea BNR de PSD în 2009 ca reprezentant al mediului academic, fiind profesor universitar doctor la ASE. În perioada 2000 - 2004 a fost senator PUR/PSD. În perioada 1992 - 1999 a fost redactor-şef adjunct, redactor-şef şi director al ziarului „Economistul”. Din 2008 este decan al Facultăţii de economie din ASE Bucureşti şi are o bogată activitate ştiinţifică, fiind autor şi coautor a peste 30 de cărţi de specialitate. A ajuns în CA al BNR pe filiera Viorel Hrebenciuc. Fiul lui Hrebenciuc, Andrei, este asistent la ASE, la catedra lui Marin Dinu.

 
 

Virgil Stoenescu, 67 de ani, membru în CA - la al treilea mandat

Este profesor la ASE la Catedra de comunicare şi doctrine economice. Este oficialul BNR cel mai legat de masonerie, fiind secretar general al Supremului Consiliu de grad 33 al Ritului Scoţia Antic şi Acceptat al României. Este poet şi membru al Uniunii Scriitorilor din 1975. Înainte de 1990 a lucrat la Institutul de Economie Mondială, unde a fost coleg cu Mugur Isărescu. Este membru al Asociaţiei Române pentru Clubul de la Roma. A absolvit ASE - Facultatea de comerţ, specialitatea economia comerţului exterior în 1969, după care a fost angajat la I.C.E. Agroexport. În 2009 pentru obţinerea unui al doilea mandat de membru în CA al BNR a beneficiat de sprijinul politic al PDL şi al preşedintelui Traian Băsescu.

 
 
 

Cine sunt cei trei care intră din toamnă în noul consiliu de administraţie al BNR

Liviu Voinea, 39 de ani, viceguvernator al BNR

A fost din decembrie 2012 ministru delegat pentru buget în guvernul Ponta II. A „supervizat“ construcţia legii bugetului, cel mai important act al unui an fiscal, de care depinde întreaga economie. A „monitorizat“ execuţia bugetară şi a negociat cu ceilalţi miniştri rectificările de peste an, stabilind de unde se taie şi cine primeşte mai mulţi bani. A devenit uneori ţinta criticilor pentru că nu a dat drumul la bani, ci a încercat să ţină piept baronilor locali din PSD. De numele lui Voinea se leagă şi schema fiscală pentru restructurarea creditelor populaţiei, denumită „Electorata“. În guvernul Ponta I, Voinea a fost secretar de stat responsabil de politica bugetară în Ministerul Finanţelor. Voinea este economist, analist, consultant, consilier şi fost membru în CA al Eximbank. A absolvit în 1997 Facultatea de relaţii economice internaţionale din ASE. Voinea este doctor în economie.

 

Gheorghe Gherghina, 59 de ani, membru în CA

Gheorghe Gherghina, supranumit „tatăl bugetului“, a fost „detaşat“ de la BNR în anii de criză pe poziţia de secretar de stat în Ministerul Finanţelor. Şi a rămas neclintit pe această poziţie până acum. Responsabilul cu bugetul a fost propus pentru funcţia din minister de către PSD, la sfârşitul lui 2008. El a ocupat aceeaşi poziţie în Cabinetul Năstase, iar din 2005 a fost director în BNR. Ca secretar de stat la Finanţe, a schimbat nouă miniştri. Prima dată a ajuns în minister în 1987. A fost considerat de FMI drept principalul expert şi partener de discuţie din Finanţe. Dar nu au lipsit şi criticile. Gherghina este unul dintre puţinii specialişti români în politici bugetare, cu experienţă de peste 15 ani. El a declarat ieri la audierile din comisiile de buget-finanţe din Parlament reunite că plecarea sa de la Finanţe este o promovare şi că bugetul de stat îl vor face colegii săi, potrivit Mediafax.

 

Daniel Dăianu, 60 de ani, membru în CA

Revine la banca centrală după ce în anii ‘90 a fost pentru cinci ani economist-şef. Din primăvara anului trecut, ocupă poziţia de prim-vicepreşedinte executiv la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). El şi-a dat deja demisia de la ASF, fiind înlocuit rapid de Marian Sârbu, fost ministru al muncii şi preşedinte al CSSPP, susţinut de PUNR. A fost în trecut consilier al premierului Victor Ponta şi ministru de finanţe. A terminat ASE - Facultatea de comerţ (1975). Are un doctorat în ştiinţe economice la Institutul Naţional de Cercetări Economice (1988) şi studii postdoctorale la Universitatea Harvard (1990-1991). Este cunoscut pentru activitatea academică. Dăianu a fost un apropiat al PNL, cu sprijinul căruia a câştigat un mandat în Parlamentul European în 2007, dar după venirea lui Crin Antonescu la conducerea partidului relaţiile s-au răcit, iar Dăianu şi-a găsit refugiul la PSD.

 
 
 

 
 
 
 
 
 
 

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Mugur Isărescu, 64 de ani, guvernator al BNR- se pregăteşte de al cincilea mandat.

Conduce BNR de 24 de ani, fiind deja cel mai longeviv şef de bancă centrală din lume. El a obţinut un nou mandat neavând practic concurenţă şi niciun parlamentar nu s-a obosit să încerce să-i evalueze serios performanţa din al patrulea mandat. Isărescu vrea să rămână în Palatul BNR încă cinci ani, deşi politicienii au încercat să-l curteze pentru o candidatură la prezidenţiale. Miza celui de-al cincilea mandat, reportată din precedentul, ar trebui să fie intrarea României în zona euro. „Sunt forţat să fiu optimist şi să fiu angajat în acest obiectiv, care este extrem de ambiţios, dar care se poate încă atinge. În opinia BNR obiectivul este ambiţios, dar încă fezabil”, a spus ieri Isărescu la audierile din Parlament, citat de Mediafax.

 
 
 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO