Trezoreria ar putea emite propriile carduri pentru plata ajutoarelor sociale

9 feb 2016 Autor: Sorin Pâslaru

Trezoreria, banca statului din cadrul Ministerului de Finanţe, ar putea emite carduri în cadrul unui contract cu MasterCard prin care va deveni acceptator de plăţi pentru a putea permite plăţile prin card bancar la Trezorerie.

„Cardul va putea fi utilizat şi pentru achiziţia altor servicii, pentru plăţi la companii de transport sau de utilităţi”, a spus astăzi Piero Crivellaro, vicepreşedinte Politici Publice Europa de Sud-Est MasterCard la evenimentul de lansare a raportului Băncii Mondiale despre dezvoltare, „Digital Dividends”, care a avut la la Şcoala Naţională de Studii Politice.

La eveniment au participat doi dintre autorii raportului funcţionari ai Băncii Mondiale, Uwe Deichman şi Zahid Hasnain, oficiali guvernamentali şi reprezenanţi ai mediului privat din IT & C.

Trezoreria urmează să semneze un acord cu MasterCard prin care va deveni acceptator de plăţi, aceasta fiind cea mai bună soluţie pentru ca plăţile cu cardul ale taxelor la Trezorerie să fie posibile fără ca nivelul comisioanelor să fie prea ridicat. Statutul de acceptator de plăţi îi va permite să emită şi carduri.

 „Am demarat în septembrie 2014 negocierile cu MasterCard pentru a găsi o soluţie la plata cu cardul a taxelor la Trezorerie, dar posibilităţile sunt deschise. Pot veni şi alţi operatori de carduri să negocieze cu Finanţele. Important este să ajungă la o soluţie, astfel încât plata cu cardul la Trezorerie să devină efectivă”, a spus Ioana Petrescu, fost ministru de finanţe.

Între timp, însă, proiectul a stagnat, astfel încât în continuare plătitorii de taxe la ANAF nu pot folosi cardurile şi trebuie să plătească cu bani gheaţă, inclusiv pentru sume de zeci de mii de lei.

Concluzia raportului Băncii Mondiale este că oricâte investiţii ar face o administraţie în sisteme digitale, important este cum sunt folosite acestea pentru dezvoltare şi pentru îmbunătăţirea vieţii oamenilor.

„Cu 6% pondere a sectorului IT & C în PIB, România este printre ţările cu un grad înalt de digitalizare, în pofida venitului per capita mai redus faţă de ţările europene. Provocarea pentru viitor este accesul la serviciile de guvernare. Raportul nostru arată că de multe ori efectele benefice ale tehnologizării sunt distribuite neuniform. Este nevoie de reglementări care să permită firmelor să se conecteze şi să intre în competiţie şi de adaptarea abilităţilor angajaţilor la nevoile noii economii”, a spus Uwe Deichman, codirector al raportului Băncii Mondiale pe 2016.

Remus Pricopie, rectorul SNSPA, fost ministru al învăţământului, a spus că a ţinut ca SNSPA să organizeze această dezbatere, având în vedere nevoia de profesionalizare a administraţiei prin digitalizare şi faptul că SNSPA este furnizorul principal de cadre pentru guvernare în România.

Banca Mondială are credite acordate de 2,4 miliarde dolari pentru România, dar nici unul nu este pentru infrastructură, ci în general pentru diverse programe de reformă.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 10.02.2016

 
Cuvinte cheie:
banca mondiala
, romania
, banca
, trezorerie
, carduri
, ajutoare sociale
, mastercard
, permisiune
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide