Raiffeisen Bank a avut în trimestrul I al acestui an cheltuieli de 27 mil. euro cu provizioanele pentru riscul de credit, în creştere cu aproape 70% faţă de costul din aceeaşi perioadă a anului trecut, majorarea venind după decizia băncii de a proviziona expunerea faţă de un client corporate.
De mai multe trimestre, costul cu provizioanele staţiona la 16 - 18 mil. euro.
"Provizioanele pentru credite sunt mai mari ca urmare a provizionării pentru un client corporate. Excluzând acest impact, provizioanele sunt la acelaşi nivel ca în primul trimestru din 2011, demonstrând stabilitatea calităţii portofoliului de credite. Continuăm să fim prudenţi şi atenţi la modul cum abordăm riscurile", a explicat pentru ZF Bogdan Popa, director executiv pe controlling & accounting la Raiffeisen Bank.
Recesiunea prelungită sau eşecul unor încercări de a restructura creditele unor clienţi mari continuă să provoace surprize negative în portofoliile de credite ale băncilor, chiar dacă bancherii anticipaseră încă de anul trecut o stabilizare a costului riscului.
La sfârşitul trimestrului I austriecii de la Raiffeisen au înregistrat pe portofoliul din România o pondere a creditelor neperformante de 9,9%, cu peste un punct procentual peste nivelul de acum un an, însă în continuare mult sub media pieţei.
Creşterea costului riscului a fost însă absorbită de creşterea solidă a veniturilor, care a asigurat obţinerea unui profit net de 31 mil. euro, aproape dublu faţă de cel din urmă cu un an. Venitul operaţional
s-a ridicat la 119 mil. euro, în creştere cu 11% faţă de primul trimestru din 2011.
"Veniturile au fost susţinute de un rezultat foarte bun în activitatea de trezorerie (venituri din titluri) şi de creşterea cu peste 8% a veniturilor din activitatea de bază - credite, depozite, tranzacţii bancare", a explicat CFO-ul Raiffeisen.
Cât priveşte saltul de 35% înregistrat de veniturile nete din dobânzi, Popa spune că acesta a fost generat în principal de reclasificarea unor comisioane aferente creditelor ca şi venituri din dobânzi, ca urmare a modificărilor impuse de trecerea sistemului bancar la IFRS. Astfel, venitul net din taxe şi comisioane pe T1 s-a ridicat la 33 mil. euro, în scădere cu 27%.
Raiffeisen a încheiat trimestrul I cu un portofoliu de credite de 4,3 mld. euro, în scădere cu 2% faţă de nivelul de la sfârşitul lui 2011, dar cu peste 3% mai mult comparativ cu primul trimestru al anului trecut. La depozite, austriecii au consemnat o creştere solidă de 13% faţă de T1 2011, până la 3,87 mld. euro, chiar dacă faţă de decembrie apare o uşoară scădere.
"Variaţia soldurilor de credite şi depozite faţă de finalul anului 2011 este normală pentru primul trimestru şi a fost determinată de factori sezonieri - utilizări de overdrafturi, plăţi la buget - sau de rambursări de credite şi vânzări de creanţe neperformante", explică Bogdan Popa.
Pe partea de cheltuieli operaţionale banca a reuşit o scădere de peste 8% faţă de trimestrul IV din 2011, în condiţiile restrângerii reţelei teritoriale cu 11 unităţi, până la 540, şi ale reducerii personalului cu 150 de oameni, până la 5.880.
Raiffeisen International a pregătit un buffer de urgenţă de 25 mld. euro
Europa se află sub ameninţarea unei veri fierbinţi dacă situaţia din Grecia se deteriorează dramatic, iar pentru a se proteja de turbulenţele extreme care ar putea apărea pe piaţă şi ar afecta în particular subsidiarele din Europa de Est, grupul Raiffeisen a constituit o rezervă de lichidităţi de 25 mld. euro, afirmă Herbert Stepic (foto1), CEO al Raiffeisen Bank International - banca-mamă a Raiffeisen Bank România.
Banii au fost strânşi pe parcursul ultimelor 18 luni şi ar urma să fie folosiţi pentru situaţii de urgenţă. Influentul bancher austriac vede şanse 50/50 ca Grecia să iasă, respectiv să rămână în zona euro, însă dincolo de toate scenariile, el speră că exitul nu se va produce până la urmă, chiar dacă o asemenea eventualitate poate fi privită într-o manieră ceva mai relaxată decât acum doi ani, când ar fi produs un şoc extrem de puternic.
"Relaxarea" s-ar baza pe faptul că între timp au fost create instrumente precum Fondul European de Stabilitatea Financiară şi Mecanismul European de Stabilitate, în timp ce BCE poate recurge la noi finanţări pe trei ani pentru bănci sau la achiziţii de bonduri suverane.
Stepic spune că riscul cel mai mare la adresa băncilor ar fi propagarea unei unde de neîncredere la nivelul deponenţilor, situaţie în care în mod automat clienţii vin şi spun: "Vreau să-mi văd banii".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
