Creditele în lei, majoritatea finanţări de consum fără garanţii, au creat de fapt cele mari probleme bancherilor, ponderea ratelor restante pe acest segment depăşind 11% la sfârşitul anului trecut, potrivit datelor BNR.
În Sălaj, ponderea restanţelor la creditele în lei ajungea la 24,6% în decembrie, iar în Suceava şi Bistriţa-Năsăud împrumuturile cu întârzieri la plată totalizau 21,8% şi respectiv 21,5% din soldul total. Clienţii din cele trei judeţe aveau în total credite restante în moneda naţională de 730 milioane lei (echivalentul a 170 mil. euro).
Totuşi, ca volum absolut restanţele erau de trei ori mai mici decât cele înregistrate în Bucureşti, unde creditele în lei cu restanţe depăşeau 2,2 miliarde de lei (510 mil. euro), dar la un volum total al finanţărilor de aproape 26 miliarde de lei. Ponderea restanţelor era astfel de numai 8,6% în Capitală, cu aproape trei puncte procentuale sub media naţională.
Bancherii spun că diferenţele mari dintre judeţe apar în contextul în care anumite regiuni au fost mult mai puternic afectate de criză, fiind dependente de anumite industrii sau de anumiţi jucători economici a căror activitate s-a restrâns. Unele bănci au făcut analize de risc pe regiuni şi monitorizează mai atent zonele cu probleme sau chiar aplică condiţii mai restrictive pentru creditele noi acordate clienţilor din aceste regiuni.
Atenţia sporită a băncilor vine în contextul în care în unele zone restanţele au explodat şi din cauza fraudelor, clienţii aducând la bancă adeverinţe de venit false pentru a obţine credite.
De altfel, Banca Naţională avertiza în trecut asupra fraudelor înregistrate în cazul creditelor de consum acordate de bănci după criterii relaxate.
Totuşi, puterea economică a unui judeţ a avut un rol determinant în explozia restanţelor. Spre exemplu, Produsul Intern Brut (PIB) realizat în Bistriţa în 2010 a fost de numai 5,5 miliarde de lei, faţă de o medie naţională de circa 12 miliarde de lei, arată datele Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP).
Credite restante reprezentând mai mult de 17% din soldul total al finanţărilor se înregistrau şi în Galaţi sau Botoşani. Galaţi este un judeţ dependent de două ramuri industriale care au fost afectate de criză în 2009 şi în prima jumătate a lui 2010 - industria siderurgică şi cea navală. La polul opus se află judeţul Gorj, unde creditele restante ajung la 5,6% din total.
Şi la creditele în valută apar fluctuaţii mari în ceea ce priveşte ponderea restanţelor. Astfel, dacă media la nivel naţional este de 8,4%, există judeţe precum Alba, Ialomiţa sau Galaţi în care ponderea restanţelor depăşeşte 13%.
De altfel, în Alba ponderea restanţelor la valută ajunge chiar la 15,2%. La sfârşitul anului trecut, ratele neplătite la timp la creditele în valută echivalau cu 12 miliarde de lei (2,77 mld. euro).
Dacă la începutul crizei cel mai rapid avans era înregistrat de restanţele la creditele în lei, în ultimul an întârzierile la plata împrumuturilor în valută au accelerat mai puternic, depăşind volumul restanţelor la lei. Soldul restanţelor la creditele în moneda naţională era de 9,4 miliarde de lei. Restanţele la valută au avansat cu circa 50% pe parcursul anului trecut, iar cele la lei cu 25%.
Avansul puternic al restanţelor la creditele în valută reflectă probleme în creştere cu creditele ipotecare de valori mari, afirmaţie susţinută şi de creşterea constantă a restanţei medii. Valoarea medie a unei restanţe pe segmentul populaţ iei a urcat de la 5.200 de lei în decembrie 2010 la peste 7.600 de lei la sfârşitul anului trecut. Clienţii cu credite garantate au avut mult timp un comportament de plată bun, creditele de consum acordate după criterii relaxate în trecut au fost primele afectate.
La nivel agregat, firmele şi clienţii individuali ai băncilor aveau credite neplătite la timp de peste 21 miliarde de lei (4,9 mld. euro) în luna decembrie, reprezentând 9,5% din stocul total al creditelor.
Bancherii continuă să pună deoparte sume importante pentru a acoperi pierderile din credite neperformante, în condiţiile în care mulţi clienţi nu dau semne că reuşesc să revină la graficul de rambursare a datoriilor. Provizioanele noi constituite pentru acoperirea pierderilor din credite neperformante s-au ridicat la 7 miliarde de lei (1,65 mld. euro) anul trecut, volumul total depăşind pragul de 30 miliarde de lei.
Cele mai optimiste estimări ale bancherilor indică o reducere vizibilă a presiunii pe portofoliile de credite după jumătatea acestui an, în condiţiile în care economia dă semne firave de revenire şi este de aşteptat ca acestea să se transmită în comportamentul de plată al clienţilor cu o oarecare întârziere.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
