Bănci și Asigurări

Unde se duce cursul leu/euro? Factura celor care au credite în valută frige

Unde se duce cursul leu/euro? Factura celor care au credite în valută frige
14.05.2012, 00:08 8601

Oamenii de afaceri sunt de pă­rere că impactul pentru eco­no­mie al deprecierii euro se va resimţi rapid.

Vor creşte cos­turile, clienţii companiilor de turism se vor gândi de două ori la o vacanţă în străinătate, iar deficitul bugetar va fi şi mai mult sub tensiune.

Sunt şi manageri care spun că şi-au luat măsuri de prevedere - cheltuieli în euro, salarii în euro pentru angajaţi, iar unii analişti afir­mă că deprecierea nu va putea fi oprită în perioada următoare şi că românii trebuie să se pregă­tească să trăiască cu un euro la cinci lei, dar nu într-un termen scurt.

Creşterea euro va fi un şoc pentru economie, este de părere Ovidiu Wencz, directorul general al Farmaciilor Dona, companie cu afaceri de 170 mil. euro, care adaugă faptul că este important ce se întâmplă în continuare şi dacă euro va ajunge la nivelul de 4,5 lei, toate costurile vor trebui recalculate. "Putem supra­vieţui, dar ne va afecta pentru că vor creşte toate costurile", a precizat Wencz. În opinia sa, statul va continua să se îm­prumute, deoarece "chel­­­­tuim mai mult decât producem" şi deficitele vor persista.

Analistul Aurelian Do­chia nu exclude ca deprecierea leu­lui să continue şi în perioada ur­mă­toare. El adau­gă că o astfel de evoluţie ar avea un impact economic major numai în cazul unei deprecieri puternice pe un palier scurt de timp.

"Dacă cursul sare de la 4,4 lei la 5 lei/euro într-o perioadă foarte scurtă, atunci ar fi dramatic. Dacă ajustarea este graduală, atunci majoritatea debitorilor au timp să se reorienteze. De aceea, BNR este interesată să încerce să evite mişcările bruşte fără să se opună direcţiei fundamentale a pieţei."

Pe de altă parte, Aurelian Dochia avertizează că presiunea pentru deprecierea leului va continua şi în contextul în care pieţele sunt confuzionate de mesajele venite din mediul politic.

Dragoş Anastasiu, proprietarul grupului Eurolines, din care fac parte 14 companii cu activitate în transporturi şi turism, spune că la toţi partenerii din străinătate (hoteluri sau companii aeriene) plata se face în euro, însă "avantajul" este că o parte din încasările provenite din vânzarea din vacanţe sunt tot în euro şi atunci există un echilibru.

"Orice variaţie a cursului leu/euro ne influenţează având în vedere că circa 75% din plăţile noastre către partenerii din străinătate sunt în euro. Suntem dependenţi de euro, aceasta este o dependenţă de care nu cred că mai putem scăpa. Putem doar aştepta să adoptăm moneda euro", a declarat Dragoş Anastasiu.

Grupul Eurolines a avut anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ 200 de milioane de lei (46,5 mil. euro), potrivit omului de afaceri. Aproape 65% din cifra de afaceri a grupului pe care îl conduce le aduce compania Touring Europabus, firma care deţine reţelele de agenţii de turism Eurolines şi TUI Travel Center.

"Cred însă că cei mai afectaţi de aprecierea euro sunt clienţii noştri. Majoritatea produselor din turism au de-a face cu moneda euro. Turismul devine mai scump, mai ales dacă ne referim la pachete cu cazare în străinătate unde se plăteşte totul în euro", a precizat el.

Profesorul Dumitru Miron de la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice spune că evoluţia leului în raport cu euro depinde de fundamentul economic (starea economiei) şi fundamentul social (factorul psihologic, politic etc.), iar relaţia dintre cele două reprezintă rezultanta evoluţiilor economice, cursul valutar fiind cel mai sintetic preţ din economie.

"Cursul leului nu poate fi mai bun decât îi permite economia să fie. Evoluţia din ultima vreme poate fi rezultatul scăderii volumului exporturilor în ultima lună, ceea ce a determinat o scădere a încasărilor în euro. Sensibilă este şi problema expunerii băncilor străine", explică profesorul Miron.

În opinia sa, minimul istoric al leului nu este chiar atât de dramatic. El crede că deprecierea leului în raport cu euro nu este neapărat negativă, pentru că îmbunătăţeşte compe­titivitatea produselor româneşti la extern, însă se scumpeşte factura importurilor esenţiale pentru mersul economiei.

"Reîntregirea parţială a salariilor bugetarilor va fi cu siguranţă semnificativ erodată de către deprecierea leului, de creşterea ratei inflaţiei şi de creşterea preţurilor la utilităţi (gaze, energie electrică), conexe cu puterea de cumpărare", a mai spus el.

În ceea ce priveşte probabilitatea ca România să aibă din nou nevoie de un împrumut de la FMI, Miron spune că nu se poate discuta de aşa ceva, având în vedere că principala problemă a României o reprezintă capacitatea de a-şi asigura fluxurile de finanţare, iar BNR-ul "stă bine la capitolul rezerve valutare".

"Există mai multe probleme care au determinat problemele de asigurare a fluxului de finanţare: plasamentele investiţionale reduse, remiterile lucrătorilor din străinătate (care în trecut erau de 7 - 8 miliarde de euro pe an, dar care au scăzut dramatic pentru că şi ei au probleme de supravieţuire în ţara în care au migrat), o parte din capitaluri ale investitorilor străini din România se duc în afară, iar o problemă ar mai fi cu românii care îşi extind activitatea în străinătate. Finanţarea trebuie să se facă de pe piaţa internă şi externă de capital, problema e la ce rate se va face", a mai spus Miron.

Atingerea pragului de minim istoric pentru moneda naţională reprezintă un nou prag şi o situaţie care trebuia să se întâmple mai demult, la care comunitatea de afaceri se aştepta, susţine Vladimir Sterescu, senior vice president customer support şi country manager al furnizorului de servicii de call-center Computer Generated Solutions (CGS).

"Este bine pentru noi că vom produce mai ieftin, să sperăm însă că nu vor începe să gâfâie băncile. Oricum, eu mereu am fost de părere că leul este supraapreciat. În compania noastră, am avut o abordare mai precaută, plătim salariile în euro, iar preţurile le avem tot în euro", spune Sterescu, care coordonează activităţile unei companii cu peste 2.500 de angajaţi în Bucureşti, Braşov şi Sibiu.

Reîntregirea salariilor bugetarilor va fi cu siguranţă afectată de evoluţia cursului leu-euro, chiar dacă în această situaţie nu s-a ajuns intenţionat.

"Era de aşteptat ca în an electoral să se acorde tot felul de «incentive» (stimulente - n. red.) oamenilor, iar creşterea salariilor bugetarilor este un exemplu în acest sens. Nu cred că oamenii de afaceri nu s-au aşteptat la adoptarea unei astfel de măsuri, la fel cum nu-i ia prin surprindere nici deprecierea leului", a mai explicat Sterescu.

"Cursul a crescut în paşi mici şi nu a părut ieşit de sub control. Au mai fost perioade de creşteri urmate de scăderi. În prezent, într-adevăr, tendinţa este de depreciere a leului, dar dacă România şi-ar folosi inteligenţa, ar putea face din acest curs un avantaj competitiv", apreciază avocatul Gabriel Biriş, managing partner al firmei de avocatură Biriş Goran.

El mai susţine că deprecierea este determinată într-o mică măsură de instabilitatea politică, ci mai degrabă de situaţia dificilă de pe plan internaţional, unde crede că vom mai asista la turbulenţe.

"Problemele nu sunt ale României, ci în primul rând ale Greciei şi apoi ale Franţei, care ridică semne de întrebare cu privire la Tratatul Fiscal. Situaţia dificilă este mai degrabă pentru populaţie decât pentru companii, care ar putea fi afectate însă indirect printr-o scădere a consumului cauzată de creşterea costurilor cu produsele de import", a mai declarat Biriş.

"Credem că banca centrală va încerca să menţină un echilibru între presiunile de depreciere a leului generate atât de mediul intern, cât şi de cel extern, şi nevoia clienţilor cu credite în valută de a-şi achita obligaţiile către bănci", afirmă Eugen Sinca, analist al BCR.

Cea mai mare bancă de pe piaţă şi-a înrăutăţit recent prognoza de curs pentru sfârşitul acestui an de la 4,35 la 4,39 lei/euro.

Analistul BCR consideră că ar putea fi necesare măsuri suplimentare de stimulare a creditului privat în lei, în condiţiile în care piaţa se confruntă cu strangularea finanţării în valută şi invocă în acest sens o posibilă reducere a rezervelor minime în lei păstrate de bănci la BNR pentru îmbunătăţirea lichidităţii de pe piaţă şi încurajarea creşterii economice.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO