Reacţia Băncii Naţionale: Numărul de notificări este estimarea personală a lui Eugen Rădulescu şi nu sunt date oficiale.
UniCredit Bank, un jucător de top cinci din sistemul bancar, a primit până în prezent 41 de cereri de dare în plată şi susţine că va acţiona conform prevederilor legilor în vigoare.
„Atunci când există pretenţii de orice fel care exced cadrul legal, banca poate face contestaţii în instanţă“, a transmis banca către ZF.
Numărul persoanelor care au cerut să-şi predea cheile de la imobil în baza dării în plată este de circa 4.000 la nivelul întregului sistem bancar, potrivit directorului Direcţiei de Stabilitate Financiară din cadrul BNR Eugen Rădulescu.
„Aştept pentru a doua parte a anului dacă vom avea în continuare Legea dării în plată în funcţiune ca valoarea activelor imobiliare să scadă. Piaţa va fi depresată, va intra într-un proces de comprimare, ceea ce va duce la scăderea valorii tuturor activelor imobiliare“, a afirmat Rădulescu la o conferinţă, potrivit Agenţiei Naţionale de Presă.
Reacţia BNR a venit la scurt timp după afirmaţiile făcute de Rădulescu. „Numărul de notificări transmise băncilor de către clienţi (…) este estimarea sa personală. Acestea nu sunt date oficiale ale Băncii Naţionale a României.“ Banca Naţională mai spune că nu are în responsabilitate operarea informaţiilor privind notificările formulate de debitori.
Potrivit unor surse din piaţa financiară, UniCredit a primit prima dare în plată la sucursala de la Izvor din Capitală şi va contesta toate notificările primite.
ZF a transmis solicitări către toate băncile din top 10 cu privire la numărul de notificări primite şi ce măsuri vor lua cu contestările, dar doar UniCredit şi CEC au răspuns.
Reprezentanţii BCR, cea mai mare bancă din sistem, nu au dorit să comenteze pe această temă. Banca de stat CEC, care a reuşit să se menţină pe profit în 2015 pentru al nouălea an consecutiv, susţine că va aplica prevederile legii şi va lua decizii individuale.
„Menţinând abordarea de până acum, banca va încerca mai întâi să identifice o soluţie amiabilă, extrajudiciară la orice problemă ridicată de clienţi“, susţine CEC.
Şi avocatul Gheorghe Piperea, unul dintre susţinătorii legii dării în plată, scria în urmă cu o săptămână pe o pagină de socializare că sunt în jur de 4.500-5000 de notificări de dare în plată.
Legea dării în plată a intrat în vigoare pe 13 mai, după ce a ţinut capul de afiş al agendei publice din toamna anului trecut. Legea dării în plată a fost adoptată, miercuri, 13 aprilie, de Camera Deputaţilor, for decizional, cu o majoritate de 207 voturi „pentru“, un vot „împotrivă“ şi o abţinere.
Deputaţii au stabilit astfel că legea privind darea în plată nu se va aplica programului Prima Casă şi au majorat plafonul creditelor care intră sub incidenţa acestui act normativ de la 150.000 la 250.000 de euro.
De asemenea, deputaţii au stabilit că legea se va aplica şi celor care sunt în proces de executare silită.
Darea în plată a ajuns chiar şi pe masa celui mai puternic bancher al Europei, preşedintele Băncii Centrale Europene Mario Draghi. BCE atrăgea atenţia ca darea în plată ar putea avea efecte negative asupra economie.
