Bănci și Asigurări

Urmează ZF Bankers 2018, 4-5 iulie: Cine pe cine va mai cumpăra, cum se consolidează sistemul bancar. Cum rezistă băncile mici pe o piaţă nebancabilă şi costisitoare

Urmează ZF Bankers 2018, 4-5 iulie: Cine pe cine va mai...

Autor: Cristian Hostiuc

25.06.2018, 00:08 954

Ultimii ani au adus o oarecare consolidare la nivelul sitemului bancar românesc, caracterizat prin foarte multe bănci mici (26), şi un grup de zece bănci care controlează peste 80% din piaţă.

Toţi analiştii şi bancherii se întrea bă cum de rezistă băncile mici în contextul în care piaţa de business este extrem de dură şi concu ren ţială, cine a putut să ia un credit l-a luat deja, iar ceea ce a mai rămas liber de finanţat este la limita între bancabil şi neban cabil, în orice moment un client poate intra în insolvenţă, ceea ce implică pro vi zio narea întregului credit şi creşterea necesarului de capital, dobânzile sunt mici, în special pe partea de corporate, iar pe retail băncile mari domină piaţa, iar în final reglementările sunt mai strânse şi mai costisitoare.

În ultimii 4 ani, Banca Transilvania şi-a dublat cota de piaţă prin două achi ziţii majore, Volksbank şi Bancpost, la care s-a adăugat creşterea în perioada de criză pe partea de IMM-uri, o piaţă lăsată liberă de celelalte bănci mari.

Fondul de investiţii J.C. Flowers a cumpărat Piraeus Bank şi discută achiziţia Băncii Româneşti, un deal pen tru care grupul ungar OTP nu a primit aprobarea BNR.

Fondul de investiţiii Axxess Capital condus de Horia Manda a cumpărat Banca Carpatica şi a intregat-o cu Patria Bank, o afacere extrem de costisitoare.
Grupul italian Intesa a cumpărat în Italia Veneto Banca, care avea operaţiuni în România, ceea ce în final a rezultat o bancă cu o cotă de piaţă de 2% în România, aflată pe locul 11.

Argo, un fond de investiţii de la Londra este în ultima fază de a cum pă ra Leumi Bank România. Celebra fa milie de armatori greci Vardinogiannis a luat Marfin Bank Româ nia şi multă lume se întreabă de ce.

De partea cealaltă, antreprenorii români care şi-au înfiinţat bănci, Valer Blidar la Banca Feroviară, Dorinel Umbrărescu la BRCI, nu ştiu ce să mai facă cu băncile în care au investit milioane şi zeci de milioane de euro, pentru că au devenit o povară din punctul de vedere al banilor care tre buie investiţi în continuare.

Fondul american de investiţii Broadhurst condus de Siminel Andrei are în orice moment gata „teasingul“ dacă cineva este interesat să cumpere Libra Bank, dar preţul, în jurul a 100 de milioane de euro, pare mult prea mare, deşi este o bancă curată, cu un profit de peste 10 milioane de euro.

Ca o surpriză, două dintre cele mai mari grupuri financiare din Franţa, care sunt printre cele mai mari din Europa, BNP şi Crédit Agricole, care au bănci foar te foarte mici în România com pa ra tiv cu puterea lor internaţională, şi-au ex primat intenţia de a creşte în Româ nia. Dar fără achiziţii majore probabili ta tea de a creşte organic într-un mod sus ţi nut şi să ajungă în top 10 este redusă.

Pe piaţa externă, dacă zvonurile privind fuziunea dintre grupul italian UniCredit şi grupul francez SocGen se vor transforma vreodată într-o realitate, atunci rezultatul va avea implicaţii şi pe piaţa românească pentru că ar duce la apariţia unui nou lider, cu o cotă de piaţă de 21%, faţă de 16% cât are BCR şi 13% cât are Banca Transilvania (înaintea de fuziunea cu Bancpost).

Subiectul fuziunilor şi achiziţiilor pe piaţa bancară românească, cine ar putea să intre sau cine ar putea să consolideze băncile mici sunt unele dintre subiectele de discuţii la ZF Bankers 2018.
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO