Bănci și Asigurări

Valuta face legea la creditare. Ponderea leilor a ajuns la minimul ultimilor nouă ani

Valuta face legea la creditare. Ponderea leilor a ajuns la minimul ultimilor nouă ani

Diferenţialul de dobândă a determinat până acum clienţii să-şi asume riscul şi să se împrumute în valută la dobânzi mai mici

Autor: Claudia Medrega

13.02.2012, 00:07 875

La sfârşitul anului 2011, ponderea împrumuturilor în valută în total credite a depăşit 63%. De la acest dezechilibru major al pieţei creditului porneşte programul BNR de încurajare a creditului în lei.

Recent, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a afirmat că banca centrală a început aplicarea unui adevărat program de încurajare a creditului în moneda naţională.

Iniţial, prin introducerea injecţiilor săptămânale de lichiditate prin opera­ţiuni repo şi acoperirea integrală a solicitărilor primite de la bănci, iar mai departe prin introducerea de măsuri administrative de descurajare a creditului în valută şi prin trei paşi succesivi de reducere a dobânzii-cheie de la 6,25% la 5,5% pe an.

BNR a elaborat în toamna anului 2011 şi un regulament prin care vizează restricţionarea creditelor de consum, dar şi condiţii mai dure pentru creditul ipotecar în valută. Astfel, creditele ipotecare în euro vor putea fi vândute din această lună numai cu avans de minim 25% din preţul locuinţei finanţate, în timp ce la lei clienţii vor putea să contribuie în continuare cu un avans de 15%. Vânzările de credite în moneda locală ar putea creşte în aceste condiţii, mai ales dacă şi dobânzile la lei vor scădea, încurajate de relaxarea politicii monetare de către BNR.

Diferenţialul de dobândă a determinat până acum clienţii să-şi asume riscul valutar şi să se împrumute în valută la dobânzi semnificativ mai mici, astfel că peste 95% din creditele ipotecare acordate de bănci sunt în euro, dolari sau franci elveţieni.

Spre exemplu, rata lunară la un credit ipotecar de 175.000 de lei (echivalentul a 40.000 de euro) pe 30 de ani ajunge la 1.500 de lei, având în vedere o dobândă medie de 10% pe an. Comparativ, la un credit de 40.000 de euro acordat pe aceeaşi perioadă, la o dobândă medie de 6%, rata este de 240 de euro (echivalentul a 1.000 de lei), respectiv cu 50% mai mică decât la un credit în moneda locală.

Încurajate de măsurile BNR, unele bănci de pe piaţa locală au început să facă paşi în direcţia ieftinirii împrumuturilor ipotecare în lei.

Astfel, Alpha Bank a redus cu două puncte procentuale marja de dobândă la creditele ipotecare în lei, până la 4,5% peste indicatorul Robor la 3 luni, rata lunară la un credit de valoare medie fiind mai mică cu circa 300 de lei.

Dobânda no­minală a coborât astfel la o singură cifră, la 9,88% pe an.

Şi BCR, cea mai mare bancă după active, a diminuat marja de dobândă la creditele ipotecare în lei, până la 3,5%, de această dată peste indicatorul Robor la 6 luni. Luând în calcul un nivel al Robor de de 6,04% pe an, dobânda percepută de BCR a ajuns la 9,54% pe an.

Pe segmentul companiilor, dar şi în cazul populaţiei, s-a înregistrat o miş­care ascendentă a dinamicii cre­di­te­lor în toam­na anului trecut, potrivit raportului BNR. La companii a fost atins maximul ultimilor doi ani şi jumătate, preponderent pe seama dina­mi­zării componentei pe termen scurt. În cazul populaţiei, vari­a­ţia creditelor a continuat, în toamna anului trecut, "să-şi comprime valoarea negativă", la aceasta contribuind reaccelerarea puternică a vitezei de creştere a îm­prumuturilor pentru locu­inţe şi, respectiv, continuarea atenuării dinamicii negative a celorlalte categorii de credite.

"Evoluţiile par să fi avut ca factor determinant majorarea sumelor acordate pe descoperit de cont şi prin intermediul cardurilor de credit, fluxul de credite noi consemnând o scădere care s-a asociat unei creşteri a ratelor dobânzilor (în special la creditele noi în lei), precum şi relativei deteriorări a unor parametri ai ofertei de credite", potrivit raportului de inflaţie.

Anul trecut, creditul acordat sectorului privat a revenit, după doi ani, în teritoriul pozitiv, ajungând la 3,3%. BNR explică mişcarea prin prelungirea tendinţei ascendente a dinamicii componentei în lei şi a celei în valută, dar şi ca urmare a efectelor statistice ale scăderii ratei anuale a inflaţiei şi deprecierii monedei naţionale.


Cât de riscante sunt creditele în valută

Sistemele bancare cu împrumuturi mari în valută ar putea să fie cele mai afectate de procesul de dezinter­mediere al băncilor-mamă din Vest.

Barclays, una dintre cele mai mari bănci din lume după active, avertiza la sfârşitul anului trecut că Europa de Est este cea mai vulnerabilă la problema împrumuturilor în valută, iar România şi Ungaria au cele mai mari expuneri atât pe componenta creditelor de retail, care reprezintă peste 60% din totalul împrumuturilor, cât şi la nivelul împrumuturilor în valută pentru companii.

Pe segmentul împrumuturilor în valută pentru companii, România se plasează în top, cu o pondere de circa 60% din totalul creditelor acordate firmelor. BNR avertizează că prelungirea sau agravarea crizei datoriilor suverane ar accentua "nervozitatea" pieţelor financiare internaţionale şi aversiunea la risc a investitorilor. Aceasta ar genera "constrângeri severe" în privinţa costurilor şi accesului la finanţarea externă necesară redresării sustenabile a economiei româneşti şi ar crea presiuni substanţiale asupra evoluţiei cotaţiei leului.

În opinia băncii centrale, "efectele adverse ale cursului de schimb al leului ar putea fi amplificate de o eventuală restrângere de durată a accesului băncilor şi companiilor locale la finanţarea externă, datorată posibilei intensificări a dezintermedierii şi a eforturilor de capitalizare a instituţiilor de credit din zona euro, decurgând inclusiv din necesitatea îndeplinirii cerinţelor noilor reglementări bancare, care ar putea afecta disponibilitatea lichidităţii şi constrânge finanţarea grupurilor bancare din UE".

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO