"Peste 50% din costurile unei banci sunt legate de salarii. Nu poti vorbi de reducerea costurilor fara sa ajungi la cheltuielile de personal si cu siguranta numarul angajatilor din banci va fi mai mic la sfarsitul anului."
Totusi, el spune ca la salarii este greu de facut pasi inapoi. "Noi limitam orice crestere pana cand se clarifica situatia de pe piata. Ai o anumita flexibilitate acolo unde exista o parte variabila din salariu legata de vanzari, insa nici nu vrei sa ai oameni platiti la 50% fata de piata din cauza ca au cazut vanzarile."
Primele semne de scadere a numarului de salariati au aparut din decembrie anul trecut. Primii vizati au fost angajatii cu contracte temporare de munca din fortele de vanzari ale bancilor.
Van Groningen spune ca in ultima vreme creditarea a ajuns sa fie tot mai mult conditionata de economisire prin raportul credite/depozite care trebuie ajustat, insa exista riscul ca in loc sa avem o crestere a economiilor, acestea sa fie consumate din cauza somajului.
Totusi, per ansamblu, bancherul afirma ca nu banii sunt principala problema, nici dobanda, ci increderea. "Situatia lichiditatii variaza de la o banca la alta. Sunt unele banci cu dificultati, insa la nivelul sistemului bancar sunt bani. Primul nostru job este insa sa ne asiguram ca putem da inapoi banii atrasi in depozite, iar aceasta inseamna mai multa prudenta la creditare." In acelasi timp, admite ca "investitia cea mai buna pentru o banca este sa dea credite".
El sustine ca anul trecut a pregatit Raiffeisen pentru vremuri mai grele, reducand raportul cost/venituri de la 64% la 54%, desi reteaua a crescut cu circa 135 de unitati.
"Eram convins ca undeva era un deal de urcat. Cei care nu s-au uitat la eficienta, ci doar la crestere, au mai putin spatiu de manevra. Bancile care au avut o profitabilitate mai mare, un raport credite/depozite mai sanatos sunt intr-o pozitie mai buna, iar in alte sectoare este asemanator."
In acest context, el spune ca nu inseamna neaparat ca banii eliberati de BNR din rezervele minime vor fi folositi pentru creditare.
Nu toti banii eliberati de BNR se vor duce in creditare
"Va depinde de la banca la banca. La noi, de exemplu, impactul va fi foarte mic pentru ca in general creditele pe termen lung generate de noi aici sunt inregistrate in strainatate. Principala grija a BNR va fi ca banii sa ramana in tara, iar de aceasta vor depinde si urmatorii pasi de relaxare a rezervelor."
Desi in prezent exista multe incertitudini pe piata, iar activele sunt greu de evaluat, Van Groningen crede ca ar putea avea loc tranzactii de consolidare in industria bancara locala, in principiu determinate de miscari de pe piata internationala. "Nu m-ar suprinde sa vedem una-doua tranzactii pe piata bancara pana la sfarsitul anului." In real estate, el spune ca a devenit istorie vremea in care dezvoltatorul se finanta aproape integral de la banca folosind drept contributie proprie cresterea valorii terenului, acum fiind necesara o participare mult mai mare cu capital.
"Nu este momentul sa fii agresiv cu finantarea in acest domeniu, insa pentru un proiect bun se gasesc bani, iar noi chiar ne uitam in prezent la o tranzactie." In opinia sa, piata este blocata si de incurajarea perceptiei ca dezvoltatorii vor tot lasa din pret, intai cu 5%, pe urma cu 10% si asa mai departe. "Se creeaza asteptarea ca se poate negocia la nesfarsit. Ar trebui tras linie la un moment dat pentru limpezirea pietei." Presiunea este mare si pe segmentul inchirierilor, unde "toti renegociaza", iar numarul chiriasilor a scazut.
In acelasi timp, bancherul spune ca dealerii auto constituie un segment afectat deja in mod vizibil, mai ales cei care au investit in showroom-uri mari cu finantare bancara "la limita". "In general, companiile care au investit mult pe baza unor asteptari de crestere a pietei au probleme serioase. Pentru unii este suficient un management al costurilor mai dur, dar altii va trebui sa inchida agentii, magazine, capacitati de productie."
Statul sa-si plateasca datoriile la timp
Cat priveste posibilitatile ca statul sa sprijine reluarea creditarii, Van Groningen afirma ca nu asteapta decat ca societatile de stat si administratia publica sa-si plateasca datoriile la timp.
"In continuare avem clienti care nu primesc banii pentru lucrari sau nu pot recupera TVA." In aceste conditii se ajunge la situatia in care unele companii nu-si pot rambursa creditele la timp, desi au creante importante asupra statului.
In acelasi timp, el spune ca este important ca statul sa contribuie la reducerea numarului de incertitudini de pe piata pentru recrearea increderii. "De pilda in privinta regimului fiscal trebuie transata odata situatia sa stim cum ne miscam. Sa existe buget pe termen lung si politici clare, nu 'azi asa, maine inapoi'."
Seful Raiffeisen admite ca industria bancara are o problema de imagine, inclusiv importata de pe pietele internationale.
"Intr-adevar, se pare ca azi nu mai e bine nici sa faci profit, dar nici sa ai pierdere. Totusi, cred ca este prea usor sa se dea vina pe banci, iar in Romania situatia nu este comparabila cu ceea ce s-a intamplat pe pietele vestice, unde e adevarat ca mare parte a problemei a pornit de la sistemul bancar."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
