Veste proastă la mijlocul verii: dobânzile urcă încet, dar sigur pe piaţa băncilor

23 iul 2010 Autor: Liviu Chiru

Indicatorul pieţei monetare Robor pentru scadenţa de şase luni - utilizat de multe bănci în formula de calcul al dobânzii pentru creditele în lei acordate firmelor sau companiilor - a urcat la aproape 7,5% pe an în prezent, cu circa jumătate de punct peste nivelul la care se afla la începutul lunii iunie.

În aprilie, Robor coborâse chiar sub nivelul de 6% pe an, pe fondul percepţiei pozitive a investitorilor străini, dar şi a jucătorilor locali, privind perspectivele economiei româneşti. Între timp însă pieţele au devenit din nou tensionate, leul a intrat sub presiune de depreciere, iar băncile cer dobânzi tot mai mari, în condiţiile în care anticipează că Minsiterul Finanţelor va fi nevoit să se împrumute din nou masiv de pe piaţă pentru a-şi acoperi cheltuielile, întrucât veniturile sale vor fi afectate de înrăutăţirea continuă a situaţiei economiei.

Scumpirile de credite nu întârzie

"Am văzut şi până acum alinieri de dobânzi la credite pe piaţă, au tot crescut. Se poate merge cu marje mai mici la un moment dat, dacă vrei să faci ceva pe un anumit produs", spune Gabriela Nistor, director executiv retail la Banca Transilvania.

Întrucât prin noile reglementări impuse din iunie de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului băncile sunt obligate să ofere populaţiei fie dobânzi fixe, fie legate de un indicator extern, cei care au ales să se împrumute în lei la dobânzi variabile simt automat creşterea Robor. Banca nu poate modifica marja aplicată peste indicatorul extern pe perioada contractului. Inclusiv pentru creditele acordate în trecut cu dobândă variabilă băncile sunt obligate să ofere acum clienţilor una din cele două variante, având termen de graţie până în septembrie.

Singura scăpare ar fi promoţiile, în cadrul cărora băncile vin cu marje mai mici, pentru a anima cât de cât vânzările foarte slabe. Nistor spune că fără promoţii nu se face aproape nimic, astfel că majoritatea jucătorilor aleg să promoveze alternativ câte un produs din portofoliu. Radu Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor şi al CEC Bank, a avertizat, de asemenea, recent că în următoarele luni clienţii care au dobânzi legate de Robor ar trebui să se aştepte la fluctuaţii. El a reamintit că legarea costului creditului de un indicator intern al băncii - dobânda de refinanţare a băncii - permitea evitarea unor asemenea fluctuaţii. Mulţi clienţi s-au plâns însă de-a lungul timpului de lipsa de transparenţă în cazul acestor contracte, băncile ezitând să reducă dobânzile pentru clienţii existenţi chiar dacă veneau cu oferte mai atractive pentru a atrage noi clienţi.

Aşteptările sunt de creştere a dobânzilor

Chiar şi guvernatorul BNR Mugur Isărescu a remarcat recent că băncile aplică dobânzi mai mari pe piaţa interbancară deşi dobânda de politică monetară a fost menţinută în iunie la minimul istoric de 6,25% pe an. Cum analiştii se aşteaptă ca inflaţia să urce spre 8% la sfârşitul anului, ca efect al majorării TVA, au apărut şi expectaţii privind eventuale creşteri ale dobânzii-cheie la leu.

"Nu poţi avea dobânzi mici atât timp cât necesarul de finanţare a Trezoreriei este mare, iar randamentele la titlurile de stat pe piaţa secundară sunt ridicate. Pentru dobânzi contează şi aşteptările inflaţioniste, evoluţia infalţiei după majorarea TVA, reducerea subvenţiei la încălzire, inundaţii (care duc la scumpirea produselor alimentare, n. red.) şi deprecierea cursului", spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

El notează că tactica de până acum a Trezoreriei, care a respins de mai multe ori integral ofertele de cumpărare de titluri de stat pentru a menţine randamentele plătite pe piaţa primară pe palierul de 7% pe an, nu duce decât la acumularea unor presiuni de finanţare.

"Este clar că necesarul de finanţare este în creştere. Există şi incertitudine încă destul de mare cu privire la ajustarea deficitului bugetar în lunile următoare şi mai ales în 2011, cum se va coborî la 4,4% din PIB de la 6,8% din PIB, ţinta de anul acesta. Cu ce măsuri şi care va fi impactul lor?", notează Dumitru.