Bănci și Asigurări

Viceguvernator al BNR: Dacă acum cineva strânge avansul la Prima casă într-un an, în viitor îl va strânge în opt ani

Liviu Voinea, viceguvernator al BNR

Liviu Voinea, viceguvernator al BNR

Autor: Cristian Hostiuc

23.02.2016, 00:07 15327

BNR susţine că includerea programului Prima casă în legea dării în plată va înseamna creşterea de la unu la opt a numărului de ani necesari pentru strângerea avansului, un cost pe care tinerii nu ar avea de ce să îl plătească.

„Pe noi ne preocupă impactul acestei legi asupra sistemului bancar, deci şi a celor care doresc să ia credite în viitor. Acum, cineva poate strânge avansul într-un an pentru Prima casă (5%) şi în patru ani pentru un credit standard (15%). Dacă Prima casă se va închide pentru că este inclusă în legea dării în plată, iar băncile nu o vor mai avea în ofertă, banii necesari pentru un avans vor fi strânşi în opt ani (la un avans de 35%)“, spune Liviu Voinea, viceguvernator al BNR.

Banca Naţională solicită din nou scoaterea programului Prima casă din legea dării în plată, cerinţă care a fost respinsă la vot săptămâna trecută în Comisia juridică şi cea economică din Senat. De altfel, toate amendamentele BNR la legea dării în plată au fost respinse: limita maximă pentru darea în plată să fie de 150.000 de euro, iar cei care pot fi consideraţi cazuri sociale să aibă un raport între rata de plată şi veniturile obţinute mai mare de 65%.

Discuţiile pe marginea acestei legi controversate vor continua la Camera Depu­taţilor, care este for decizional.

Voinea susţine că situaţia neclară a programului Prima casă din punct de vedere juridic în ceea ce priveşte acordarea garanţiilor de stat ar putea duce la creşterea costului de împrumut pentru România în viitor „tocmai când am ajuns să împrumutăm la dobânzi minime istorice“. El dă ca exemplu cazul Poloniei când numai simpla vehiculare a unei legi echivalente a dus la creşterea dobânzilor. „Noi am calculat un cost în plus pentru România de 3 miliarde de lei în următorii cinci ani dacă dobânda la care se împrumută România va creşte cu un punct procentual. Până la urmă băncile vor câştiga din creşterea dobânzilor, iar aceste costuri suplimentare vor fi suportate de stat“, a menţionat el.

Programul Prima casă a ţinut în viaţă creditarea şi piaţa imobiliară în criză având în vedere că 91,4% din totalul debitorilor cu credite ipotecare (159.106) au accesat împrumuturi prin acest program, care presupune un avans de numai 5% , o marjă de dobândă de două puncte procentuale peste Robor şi cu o limtă de vârstă maximă de 35 de ani.

Prima casă este un program „discriminatoriu pozitiv“ pentru că beneficiează de credite preferenţiale şi de aceea trebuie să aibă un statut special, spune Voinea.

Nu înţelegem de ce este inclus în legea dării în plată, menţionează el.

Legea dării în plată, iniţiată de deputatul PNL Daniel Zamfir şi avocatul Gheorghe Piperea, este subiectul unor dezbateri extrem de aprinse, dar până acum băncile care se opun acestei legi nu au câştig de cauză.

Iniţiatorii legii spun că toţi cei care au luat credite imobiliare pentru casă, apartament sau terenuri trebuie să beneficieze de legea dării în plată pentru a avea o putere de negociere cu banca dacă piaţa evoluează în sens negativ.

Riscurile trebuie împărţite între debitori şi bancă, susţine Daniel Zamfir. „Până acum numai debitorii au plătit acest risc.“

Voinea spune că numai în anul 2015 la nivelul creditelor în franci elveţieni au fost 27.000 de negocieri reuşite între bancă şi clienţi. „Nu există în prezent dorinţa băncilor de a negocia cu debitorii?“ Legea dării în plată presupune că un debitor poate preda cheile apartamentului în orice moment fără să mai fie urmărit dacă există o sumă de plată între valoare creditului şi valoarea de piaţă a imobilului. În criză preţul apartamentelor în România s-a înjumătăţit, iar preţul terenurilor a scăzut chiar şi cu 90%.

Cei mai mulţi dintre debitori au ajuns în situaţia să plătească ratele pentru un bun imobiliar a cărui valoare de piaţă a scăzut considerabil. Multă lume se gândeşte în acest moment dacă nu este mai rentabil să dea bunul în plată indiferent cât a plătit până acum pentru a-şi îmbunăţăţi situaţia locativă având în vedere că până la scadenţă va plăti mult mai mult decât poate valora apartamentul. Voinea nu este de acord cu acest calcul: „ce are de câştigat cineva care îşi dă casa în plată? Pierde avansul, pierde ratele pe care le-a plătit, pierde bunul şi oricum trebuie să plătească chirie în continuare. De asemenea nu cred că ei au o asemenea mobilitate de a se muta peste noapte din casa lor şi a se duce cu chriei în altă parte.“ Conform opiniilor celor din piaţa de real estate, un client se gândeşte serios dacă să-şi dea apartamentul în plată sau nu, dacă valoarea creditului este mai mare de la 20% în sus faţă de valoarea actuală de piaţă a bunului.

Voinea spune că de această lege trebuie să beneficieze cei care se încadrează în cazuri sociale, nu toată lumea care a vrut să facă o afacere şi nu i-a ieşit.

Din calculele noastre există un grup social ţintă între 5.000-numărul celor care se află acum în executare silită şi 45.000-numărul celor care au un serviciu al datoriei mai mare de 65% din venituri, menţionează Voinea. „Ei ar trebui să fie beneficiarii acestei legi.“

„Doar pentru că a scăzut preţul terenului foarte mult, dai bunul înapoi şi scapi de plata creditului? Înţelegem cazurile sociale, dar nu putem să îi înţelegem pe cei care au vrut să facă o afacere şi nu le-a ieşit.“

În acest moment în România sunt 474.220 de debitori la finalul lunii decembrie din 2015, care au credite garantate cu un imobil (ipotecar sau imobiliar) cu un sold de 77,2 mld. lei. Cele mai multe credite imobiliare sunt în valută -316.941 din sold de 53,8 mld. lei. 10% din aceştia au credite în franci elveţieni, monedă a cărui curs s-a dublat în lei în criză.

Voinea susţine că prezenţa BNR în această dezbatere se justifică prin faptul că legea dării în plată afectează cele trei stabilităţi pe care le urmăreşte BNR: stabilitatea preţurilor, stabilitatea financiară şi stabilitatea cursului de schimb.

El susţine că băncile vor avea nevoie de capital suplimentar pentru a acoperi noile cerinţe de risc în urma reclasificării acestor credite imobiliare având în vedere că se încadrează într-o rată mai ridicată de risc.

De asemenea, va fi o modificare a poziţiilor valutare a băncilor.

Toate aceste lucruri vor atrage costuri suplimentare pe care băncile le vor transfera asupra creditelor curente, a menţionat Voinea.

Voinea spune că până la urmă legea dării în plată a apărut iniţial ca o lege socială de protecţie a debitorilor, dar până la urmă va ajunge să îi protejeze pe toţi.

„O asemenea lege deschide hazardul moral.“

 

Efectul legii dării în plată asupra cetăţeanului obişnuit, care vrea să ia un credit ipotecar:

♦ Înainte de aplicarea legii (în prezent): are nevoie de 1 an pentru a strânge avansul de 5% pentru Prima casă şi de 4 ani pentru a strânge avansul de 15% pentru un credit ipotecar standard.

♦ După aplicarea legii (de mâine): va avea nevoie de 8 ani pentru a strânge avansul de 35% pentru un credit ipotecar standard. În condiţiile în care Prima casă se va închide, cetăţeanul obişnuit va trebui să aştepte 8 ani să strângă avansul pentru o casă, faţă de 1 an în prezent pentru Prima casă şi 4 ani în prezent pentru un credit standard.

 

Calculele sunt făcute cu următoarele ipoteze:

♦ O familie cu 2 salariaţi în care fiecare câştigă salariul mediu net pe economie (în 2015),

♦ Valoarea locuinţei: 60.000 euro (înainte), 54.000 euro (după – am estimat o scădere cu 10% a preţulului caselor din cauza creşterii ofertei).

♦ Rata de economisire, atât înainte, cât şi după aplicarea legii, este de 25% din venit.

 

În concluzie: este bine să rămână opţiunea oamenilor – dacă vor un credit cu posibilitatea dării în plată vor trebui să economisească 8 ani, în loc de 1 an în prezent (prin Prima casă) sau 4 ani în prezent (fără Prima casă).

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO